RSS

Iubirea şi sacrificiul în “Mizerabilii” de Victor Hugo

17 Iun

Mă gândesc că sunt nenumărate cărţi în care sacrificiul personal şi iubirea părintească sunt tema şi punctul central al cărţii. Unul dintre cele care îmi vin acum în minte este şi “Sorrel şi fiul” al autorului englez Warwick Deeping, o impresionantă poveste a unui tată care trudeşte toată viaţa pentru a-i asigura cele necesare fiului său. Totuşi, dintre toate acele cărţi ce ilustrează aceste sentimente puternice am ales să vă recomand astăzi Mizerabilii” / “A nyomorultak” de Victor Hugo.

Victor Hugo

Am ales-o şi pentru că eu cred că, de ar fi să citeşti o singură carte, poate că ar fi bine să o citeşti pe aceasta. Romanul este vast, povestea impresionantă, personajele foarte multe şi foarte bine realizate – într-un cuvânt, o capodoperă. Dar nu este doar cea mai bună operă a lui Victor Hugo, este şi una dintre capodoperele umanităţii. Cât despre gen – depinde de gustul fiecăruia pentru că putem spune că este roman-frescă, roman de aventuri, roman de dragoste, roman social. A fost scris de Victor Hugo cu mari întreruperi, început în 1845 şi terminat în 1862, influenţat fiind de toate întâmplările petrecute în decursul atâtor ani.

Pornind de la iubirea pentru aproape, compasiunea pentru om, arătată de episcopul Bienvenu când la uşa lui ajunge evadatul Jean Valjean, în roman iubirea atinge toate aspectele ei. Este amintită iubirea de o vară a lui Fantine, al cărui fruct este o fetiţă – Cosette. Pentru a-şi creşte copilul şi a-i oferi o viaţă mai bună, ea se sacrifică şi îşi înstrăinează copilul pe care îl iubeşte nespus. Pentru a-i trimite bani ajunge pe străzi prostituându-se. Iubirea poate lua forme diferite, iar Jean Valjean, probabil, o iubeşte pe Fantine, chiar dacă autorul nu specifică asta în carte. În schimb, filmul din 1998 ,care ecranizează această carte, sugerează această iubire. Jean Valjean, devenit Domnul Madeleine şi ajuns primar, este singurul care o ajută, deşi ajutorul este venit prea târziu. Tot ceea ce poate face pentru Fantine este să-i găsească fetiţa şi să o crească. O găseşte muncită şi înfrigurată, deşi este un copil mic. Odată ce Cosette este salvată din mâna rapace a familiei Thenardier, Jean Valjean are grijă de ea. Este pe fugă şi urmărit de inspectorul Javert, care îl recunoaşte ca fost ocnaş. Cu toate astea, îşi riscă libertatea pentru a-i oferi Cosettei o viaţă cât mai bună în Paris. Prin tot ceea ce face pentru fată dovedeşte cât de mare este iubirea lui pentru ea şi cât de altruistă. Pentru ca ea să fie fericită îl salvează pe Marius, chiar dacă ştie că astfel o va pierde. Faţa romantică a iubirii o putem vedea prin ochii lui Cosette şi ai lui Marius. Iubirea de patrie, de libertate este aspectată prin lupta studenţilor pe baricade şi sacrificiul lui Gavroche, devenit un simbol al acesteia.

Ce pot spune despre Mizerabilii? Cum să o prezint destul de bine şi interesant precum merită? Mi-am dat seama că deşi vorbim de o carte – în fapt este vorba de o lume. Este lumea creată de Victor Hugo în exilul său autoimpus. Este vorba despre soarta unui om, despre destinul său aparte şi felul în care a ales să-şi trăiască viaţa, onorând memoria unui om bun – episcopul Bienvenu, ajutând un oraş întreg cât timp a fost primar, crescând o fată şi făcând numai bine. În acelaşi timp este însă şi o frescă a societăţii din vremea respectivă. Sunt suprinşi oamenii de rând, unii cumsecade, alţii ticăloşi sau tineri visători şi idealişti. Revoluţia descrisă în carte, a avut loc, cu adevărat în Franţa între 5 iunie şi 6 iunie 1832, şi a fost condusă de către studenţii din Paris, împotriva Regelui Louis-Philip I, într-o încercare de a instaura Republica. Sacrificiul lor n-a fost uitat şi imortalizarea lor în această fenomenală carte îi face pe participanţi nemuritori. Omenirea este animată de sentimente, bani sau idealuri iar Justiţia poate fi oarbă şi fără sentimente, aşa se explică de ce un om doar pentru furtul unei pâini face 19 ani de închisoare grea. Javert este reprezentantul acestei Justiţii şi pune în aplicare legea. În cazul lui Jean Valjean el vede un evadat. Ocnaşul urmărit ajunge să-i salveze viaţa şi atunci, între ceea ce slujeşte şi ceea ce consideră că este drept, apare un conflict. Într-un final acţionează precum crede că este drept, dar în acelaşi timp se condamnă la moarte pentru nerespectarea legii. Este interesantă această unică raţiune de a exista a lui Javert – de a respecta şi aplica legea.

Romanul a avut de-a lungul timpului 16 ecranizări diferite. Nu le-am văzut pe toate. Dar am văzut multe din ele. Actori diferiţi şi-au încercat talentul făurind rolul greu al lui Jean Valjean. L-am văzut pe Jean Gabin în acest rol, în ecranizarea din 1958, unde Bourvil a fost un excelent Thenardier.  Iar în 1982 Lino Ventura a fost Jean Valjean. Ecranizare din 1995 a acestei cărţi a fost transpusă de regizorul Claude Lelouch în timpul celui de-al doilea război mondial. Aici Jean Valjean a fost interpretat de Jean-Paul Belmondo. Ecranizarea din 1998 l-a avut  pe Liam Neeson în rolul lui Jean Valjean şi Uma Thurman a jucat rolul lui Fantine.  Una dintre cele mai bune ecranizări a fost miniseria realizată în 2000, care îl are în rolul principal pe Gérard Depardieu, iar inspectorul Javert este interpretat de John Malkovich Se pare că o altă eranizare va apărea anul acesta, în decembrie 2012. Ecranizarea aceasta, în regia lui Tom Hooper (Oscar pentru King’s Speach / Discursul regelui) avându-i pe Hugh Jackman, Russell Crowe şi Anne Hathaway în rolurile principale, este un musical şi promite să fie unul din cele mai bune filme ale acestui an.  Sunt multe ecranizări şi n-are rost să le scriu pe toate, au fost unele bune, altele mai bune, dar nici una până acum n-a putut egala cartea. De fapt filmele cu greu pot să se apropie de valoarea unei cărţi când aceasta este foarte bună. Recomandarea mea poate să nu fie atât de bună pe cât merită această carte, totuşi eu vă recomand cu căldură să o citiţi, dacă încă n-aţi făcut-o.

This slideshow requires JavaScript.

Mă aştept să-i citiţi şi pe: LaFeeBlanche, AnzhelaMovies, Laura Meleacă – Cinemateca Trisk, ChGabriela’s Blog, Colţu’ cu muzică, Convieţuire, Cu capul în nori, Cronicile unui psihoterapeut, Luna pătrată, Fructiza – Carte şi film, Iulia Radu, Some Words, Stefania’s Blog, Teo Negură, Almanahe

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

46 responses to “Iubirea şi sacrificiul în “Mizerabilii” de Victor Hugo

  1. almanahe

    iunie 17, 2012 at 3:31 pm

    mi-au plăcut toate ecranizările, inclusiv mini-seria, pe care le-am revăzut, oricum, ori de câte ori s-au dat la TV şi am fost “pe fază”…într-adevăr, dacă e să citeşti numai o carte şi nimic altceva, “Mizerabilii” e şi favorita mea.

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:32 pm

      Şi mie mi-a plăcut mult cartea şi toate ecranizările făcute, dar dacă le-am comparat cu cartea, filmele par palide şi trunchiate. Totuşi, ca poveste sunt cu mult deasupra altor filme, întâi de toate pentru că personajul creat de Victor Hugo este incredibil, iar povestea plină de aventuri.

       
  2. roberts

    iunie 17, 2012 at 3:38 pm

    intr-adevar, “Mizerabilii” este, fara indoiala. una din cartile dragi, cu mesaj si care mie mi-a deschis gustul pentru literatura, citit si mi-a demonstrat ca lectura te poate duce lejer in alta lume, ca-ti poate deschide noi perspective si puncte de vedere. iubirea poate lua diferite forme si e admirabil ca vorbim despre iubire….Vistor Hugo a deminstrat acest lucru cu prisosinta. tare m-as bucura daca si copiii/adolescentii de azi vor citi acest gen de carti cu aceeasi placere si dedicatie cum am facut -o noi…poate ca o fac si nu stiu eu:)

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:35 pm

      Ai dreptate, Victor Hugo a reuşit să creeze lumea, depinde de noi, de tinerii din ziua de azi şi de viitorii cititori s-o aprecieze aşa precum merită. Sper ca şi dintre tinerii care mă citesc şi dintre cititorii înscrişi la noi la bibliotecă să se gâsească cât mai mulţi care să citească această carte. Odată ce te-ai apucat de citit eşti prins şi te antrenezi în poveste. Primul pas este mai greu de făcut, pentru că mulţi, când văd o carte groasă sau cu mai multe volume, renunţă din a încerca măcar. Mulţumesc pentru comentariu,

       
  3. Stefania

    iunie 17, 2012 at 3:40 pm

    Am citit si cartea si si am vazut si cateva ecranizari , nu toate si mi-au placut si una si alta. Iti dau perfecta dreptate, Roxana. Mizerabilii, este carte, care trebuie citita!
    O duminica minunata iti doresc! :)

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:26 pm

      Mulţumesc, Ştefania pentru comentariu! Mă bucur că ţi-a plăcut cartea şi filmele. Sper ca acest lucru să se întâmple şi cu cititorii care încă nu au descoperit cartea. O duminică plăcută şi ţie, toate cele bune!

       
  4. lafeeblanche

    iunie 17, 2012 at 3:43 pm

    O, cand aram mica, mama ne citea Cosette ca pe o poveste individuala.Cartea pentru copiii, cu fragmente din roman repovestite, era o editie foarte frumos ilustrata. Mi-a ramas in minte imaginea papusii. Apoi in liceu am citit romanul. Eram in a 9-a si faceam literatura universala.

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:24 pm

      Şi eu am citit în copilărie Gavroche şi Cosette, o carte pentru copii. Iar în liceu am citit-o integral. De atunci, am mai citit-o cel puţin o dată. Mi-a plăcut mult şi am fost teribil de afectată de felul în care s-a purtat lumea şi în special Cosette şi Marius cu el după ce s-au căsătorit. A avut o viaţă grea şi singura lui bucurie a fost acest copil. Cred că voinţa de a trăi i-a dispărut odată cu plecarea fetei.

       
      • lafeeblanche

        iunie 17, 2012 at 4:34 pm

        Da, asta se intampla adesea si in viata de zi cu zi!
        Eu am fost copilul preferat al tatalui meu. A mai trait doi ani dupa ce m-am casatorit!

         
      • bibliodevafiliala3

        iunie 17, 2012 at 4:38 pm

        Îmi pare sincer rău! Se pare că părinţii sunt afectaţi de deciziile de viaţă ale copiilor lor şi poate nu-şi dau seama de asta decât când devin la rândul lor părinţi şi sunt puşi în aceiaşi situaţie.

         
      • lafeeblanche

        iunie 17, 2012 at 4:40 pm

        Era bolnav, nu a mai vrut sa lupte. Nu casatoria mea l-a omorat!!! Ci faptul ca am crescut si am plecat!

         
      • bibliodevafiliala3

        iunie 17, 2012 at 4:43 pm

        Mi-am dat seama de asta. Ştiu că şi tatăl meu este foarte afectat de faptul că sunt foarte departe de el. Dar cum ziceam, n-am fost poate conştientă de durerea pe care ai mei au resimţit-o decât când şi fiica mea a plecat de acasă.

         
      • lafeeblanche

        iunie 17, 2012 at 4:44 pm

        Stiu cum e. Fiul meu a studiat le Bruxelles un an de zile. Am fost terminati fara el!

         
      • bibliodevafiliala3

        iunie 17, 2012 at 4:45 pm

        Fără nici o legătură cu asta – ai văzut Condica blogosferei? Poate o citeşti şi te înscrii şi tu

         
      • lafeeblanche

        iunie 17, 2012 at 4:47 pm

        habar nu am de ea! eu nu ma prea pricep! nici pingbackuri nu stiu sa fac! poti sa imi dai un link?

         
      • bibliodevafiliala3

        iunie 17, 2012 at 4:49 pm

        uită-te pe pagina mea, sus, Acasă, Cărţi, Condica blogosferei, Despre noi. Acolo vezi că ai un link şi conţine toate informaţiile necesare

         
      • lafeeblanche

        iunie 17, 2012 at 4:51 pm

        Imi pare rau si ca m-am inscris si in zelist. Eu nu vreau sa devin sclava unor clasamente si nici sclava interactiunilor. Uneori pur si simplu nu voi avea timp sa scriu nici comentarii si nici articole, iar asta i-ar trage in jos si pe ceilalti, ceea ce ar fi nedrept.

         
      • bibliodevafiliala3

        iunie 17, 2012 at 4:53 pm

        Nu are de ce să-ţi fie teamă de asta. Oricum condica blogosferei nu este o statistică, ci, mai degrabă, eu o văd ca pe un opis

         
      • lafeeblanche

        iunie 17, 2012 at 4:56 pm

        ma voi gandi la asta! multumesc pentru link! :))

         
  5. Ritiu Maria

    iunie 17, 2012 at 4:14 pm

    Mizerabilii, este romanul pe care l-am citit si care mi-a ramas la suflet. Este intr-adevar o capodopera si merita sa fie citit de fiecare persoana in parte pe considerentul ca, fiecare are ceva de invatat din aceasta carte.
    Initial, titlul m-a facut sa stau pe ganduri, daca sa ma apuc sa citesc cartea, eram adolescenta si pornind de la intelesul cavantului “mizerabilii”, mi-am facut o ideie preconceputa cu privire la ce va fi tratat in carte, in cele 3 volume mari, pe care le are.
    Cartea m-a impresionat pana la lacrimi, pentru nedreptatea care i s-a facut unui om sarman, flamand care a furat o paine si caruia, judecat fiind, i s-a dat o sentinta de condamnare, asa de nedreapta, la 19 ani de inchisoare.
    Mizerabil era regimul respectiv si unii oameni care-l deserveau si care nu se ocupau de solutionarea problemelor sociale grave existente si in acea epoca.
    Intr-adevar dragostea in roman ia diferite forme si este tratata absolut minunat, impletind spiritul de sacrificiu
    cu daruirea neconditionata.
    Am vazut si eu diferite ecranizari ale acestui roman si mi-au placut insa, ai dreptate Roxana, niciun film nu s-a ridicat la inaltimea cartii. Pe mine cel mai mult m-a impresionat filmul realizat cu actorul francez Jean Gabin, care l-a interpretat pe Jean Valjean absolut minunat.
    Multumesc pentru ocazia pe care mi-ai daruit-o de a-mi aminti despre aceasta capodopera si de a putea vedea si ecranizari mai noi ale romanului.
    O duminica placuta in continuare.

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:21 pm

      Mulţumesc mult pentru comentariu. Ai completat extrem de bine articolul şi se vede că îţi este una dintre cărţile de suflet, această carte. Mă bucur că ţi-a plăcut articolul şi sper să apreciezi şi filmele postate online. Mă gândesc că miniseria este mai bună şi din cauză că are mai mult timp să dezvolte subiectul. Pe de altă parte şi mie mi-a plăcut Jean Gabin în rolul lui Jean Valjean. Mulţumesc de comentariu şi îţi doresc şi eu ţie o duminică plăcută!

       
  6. roberts

    iunie 17, 2012 at 4:15 pm

    tare sunt curioasa sa vad ce-ai raspunde la : http://fructitza.wordpress.com/2012/04/10/leapsa-2/, poate o preiei pe blogul tau:)

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:29 pm

      Am citit-o, bune alegeri ai făcut. O să mă gândesc dacă preiau leapşa. Dacă ar fi blogul meu personal aş face-o fără întârziere, dar aşa nu ştiu…

       
    • bibliodevafiliala3

      iunie 17, 2012 at 4:46 pm

      Poate vrei să te uiţi şi la pagina Condica blogosferei. Dacă crezi poţi să o postezi şi tu mai departe.

       
  7. Ritiu Maria

    iunie 17, 2012 at 6:49 pm

    Am urmarit filmul cu Liam Neeson, in rolul principal si mi-a placut, dupa ce am citit articolul tau Roxana. Multumesc pentru aceasta ocazie, tocmai mi-ai facut ziua mai placuta.
    In aceasta varianta se poate intr-adevar vedea ca, a existat un sentiment de dragoste nemarturisita, care a fost apoi “transferat” spre Cosette, insa intr-o alta forma, de catre Jean Valjean. O viata de sacrificiu, de daruire, de nelinisti care a reusit sa faca din omul J.V., un Om demn, iubitor si altruist, lucru ce ne da de gandit atunci cand mai vedem ca, societatea nu creaza posibilitati de a se reeduca oamenii certati cu legea, care exista din pacate si azi si nu le creaza posibilitati de a fi angajati pentru a putea sa-si asigure un venit, pentru a putea trai, fara sa mai fie nev oiti sa fure, sa talhareasca, ori sa ucida pe cei care muncesc pentru a avea cele necesare traiului. Poate ar trebui sa se inceapa cu educarea (scolarizarea) fiecarui prunc, pentru a putea sa devina un om independent, avand posibilitatea sa lucreze si sa aiba o viata normala. Poate o sa spui ca, este o gandire idealista, dar oare nu aceasta este calea pe care trebuie s-o urmam pentru a reduce infractionalitatea?. Raspunsl la aceasta intrebare ar trebui sa-l dea cei ce se ocupa de destinele tarii si ale acestui popor si astfel am plasat epoca in care a fost scris romanul, in actualitate.
    Multumesc pentru raspuns Roxana, sunt un fan al tau si tu stii bine acest lucru.
    Sa fii sanatoasa si sa ne mai bucuri cu articolele tale, care ne imbogatesc sufleteste si ne indeamna la lectura.

     
  8. bibliodevafiliala3

    iunie 17, 2012 at 8:31 pm

    Ai dreptate despre posibilitatea reeducării, care este mai mult vorbă decât faptă. Este o carte care arată că de multe ori ispăşim o pedeapsă mult mai grea decât fapta. Iar omul se poate schimba, după cum arată Hugo, dacă i se oferă un exemplu şi este tratat omeneşte şi cu blândeţe. Dar câţi dintre noi fac asta, câţi dintre noi privesc cu aceiaşi bunătate pe toată lumea şi nu au prejudecăţi. Mulţumesc mult de comentariu. Dovedeşti încă o dată că scrii foarte bine, cât despre faptul că eşti un fan al meu :) mă bucur. Să fii şi tu sănătoasă şi să mă comentezi :)

     
  9. Geanina

    iunie 18, 2012 at 12:37 pm

    Mi-a placut mult cartea si am vazut un singur film – cel ecranizat in 2000. Mi-a placut mult si filmul. Acum imi aduc aminte ca am vazut si desene animate – la fel de frumoase – le-am vazut inainte de a citi cartea, astfel ca atunci cand am citit-o, lectura a fost insotita de reprezentari ale imaginilor din desenele animat. Chiar ca este o capodopera a literaturii universale…impresionanta si plina de emotie…merita citita si recitita….

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 18, 2012 at 12:56 pm

      Aşa este, au fost şi desene animate. Mulţumesc de comentariu. Poţi vedea online filmul din 1998, dacă te interesează. Oricum, deşi Liam Nesson interpretează foarte bine, eu una, am preferat, cum am spus, varianta din 2000.

       
  10. shiki shiki

    iunie 18, 2012 at 7:07 pm

    cu asta m-ai prins . n-am citit-o si nici nu am s-o citesc . m-au traumatizat in copliarie partile despre Cosette si Gavroche(aveau si niste ilustratii incredibil de urate ) si nu am putut sa ma uit nici la filme decat asa pe bucatele .si la varsta asta respectabila m-am saturat de drame , nu mai citesc si nu ma mai uit decat la chestii frumoase si vesele. daca vreau o poveste care se termina prost si plina de suferinte , exista viata reala pentru asta. (slava Domnului , nu a mea ) si nu-mi zi ca nu se termina prost ca nu conteaza :P

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 18, 2012 at 8:31 pm

      Bine, nu-ţi zic că se termină prost. Oricum eu tot zic că a fost un câştig că am citit-o :) Pe de altă parte te înţeleg. Şi eu, de un timp prefer să citesc ceva mai uşor. Totuşi este o carte frumoasă şi sunt curioasă şi de musical. Nu mi-aş fi imaginat că Russell Crowe cântă, ca de altfel nici Hugh Jackman (avea rolul Wolverine, parcă, în X-man). Oricum eu zic, că este şi optimistă – iubirea şi tinereţea învinge, dacă te gândeşti la Cosette şi Marius. În rest, cartea este destul de realistă pentru un scriitor care aparţine curentului romantic.

       
  11. Andreotti

    iunie 18, 2012 at 11:34 pm

    oh, ce carte!!! ar trebui sa nu lipseasca din biblioteca nimanui!!! este fabuloasa…personajele, lumea, povestea…felul in care este scrisă…este una din cărțile pe care am citit-o cu nesaț aproape dintr-o suflare și până la ultima filă și aproape m-a făcut să plâng că s-a terminat!!!
    eu nu am intalnit vreo ecranizare mai buna ca romanul…este imposibil!!!

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 18, 2012 at 11:58 pm

      Da, cum spuneam şi eu – o carte care ar trebui citită de toată lumea. Şi eu am parcurs cartea pe nerăsuflate şi apoi chiar am plâns la finalul ei. Nici o ecranizarea nu este nici măcar apropiată, spuneam doar că dintre cele realizate până acum mi-a plăcut cea din 2000, poate şi din cauză că este mai lungă şi cuprinde mai multe date şi personaje din carte. Oricum, comparativ cu alte filme ce apar pe ecrane, ecranizările sunt excelente. Mi-a plăcut Bourvil în Thenardier – nici nu credeam că poate juca atât de malefic, îl văzusem mai mult în comedii.

       
  12. diana

    iunie 26, 2012 at 2:44 pm

    Dragă Roxa, Hollywoodul nu oboseste niciodată așa ca de Crăciun o sa vedem muzicalul Mizarabilii, muzica e superbă, Hugh Jackman-Valjean, Russell Crow-Javert, Anne Hathaway -Fantine şi alţii.

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 26, 2012 at 3:09 pm

      Sunt şi eu nerăbdătoare să-l văd, chiar spuneam în articol. Mulţumesc de trailer şi de comentariu.

       
  13. La Fee

    septembrie 30, 2012 at 9:08 am

     
  14. Pingback: BunDeCitit.ro
  15. Fan Kmovie

    aprilie 10, 2014 at 10:45 am

    Am citit cartea si mi-a placut enorm.A fost cartea mea preferata pana am citt Pe aripile vantului, care a inlocuit-o.M-a atras in aceasta carte personajul Jean Veljean care s-a schimbat dupa ce a intalnit-o pe Cosett.Totusi finalul a fost destul de trist, incat a reusit sa-mi ia o lacrima.

     
    • bibliodevafiliala3

      aprilie 10, 2014 at 7:35 pm

      Este într-adevăra una din cărţile care pot să placă enorm. Este printre preferatele mele. Chiar dacă soarta mi s-a părut nedreaptă cu Jean Valjean – în definitiv n-a fost niciodată rău – când este prins furând o pâine – nu am înţeles de ce trebuia întemniţat şi dus la muncă silnică. S-a înrăit stând acolo, dar ulterior, când a dat de episcopul Bienvenu şi-a dat seama de greşeala făcută şi s-a decis să-şi schimbe viaţa şi numele. A devenit un om respectabil, primar într-un oraş. Faptul că a vrut să ajute un om, pentru a nu fi omorât de căruţa care căzuse peste el – îl desconspiră întâi în faţa lui Javert – care îşi aminteşte că numai deţinutul Jean Valjean avea asemea forţă. Ulterior, când este un altul închis în locul lui – nu-l lasă să fie întemniţat şi merge să le spună tuturor că el este Jean Valjean. Dacă n-ar fi fost promisiunea făcută, de a avea grijă de Cosette, probabil că nici n-ar fi fugit de lege. Totuşi, aşa, şi-a dedicat viaţa ei, fericirii fetiţei. N-a fost deloc drept felul în care Marius şi Cosette s-au purtat cu el, dar cel puţin în ultimul ceas i-au fost aproape. Mă gândesc că spiritul de sacrificiu nu poate fi ilustrat mai bine decât aici în Mizerabilii, prin devoţiunea lui Jean Valjean. Am plâns şi eu, de fiecare dată când am citit cartea, chiar dacă îi ştiam bine finalul.

       

Aştept răspunsul tău!

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,539 other followers

%d bloggers like this: