RSS

„La paradisul femeilor” – Primul MALL?

27 Mai

Mă gândeam, zilele trecute, când mă aflam la cumpărături, de „schimbarea la faţă” pe care au suferit-o magazinele şi cât de aproape, de ceea ce avem în prezent, era descrierea magazinului „La paradisul femeilor” / Hölgyek öröme a lui Zola. Cu toate astea, continui să cred că mai avem încă mult până să egalăm strălucirea şi eleganţa pe care mi-o sugera, acel magazin din paginile cărţii. Să încep cu începutul. Autorul, Émile Zola, este unul din reprezentanţii curentului naturalist, iar cartea lui, cu titlul original „Au Bonheur des Dames” este a unsprezecea din ciclul Les Rougon-Macquart. Lucrarea lui, pe mine, una, m-a uimit. Publicată în 1883 era, pentru comerţul din România anilor 1983, adică un secol mai târziu, un fel de literatură science-fiction. Atât de neimaginat pare, când citeşti, toată descrierea magazinului, a dezvoltării, a promovării lui sau a serviciilor oferite. A fost prima carte, din cele citite până atunci, în care am găsit descris comerţul capitalist, aflat în vremea scriitorului, la începuturile dezvoltării sale. Analizând la modul sec şi economic, Zola scrie despre un patron de magazin, despre dezvoltarea acestui magazin, despre cum se obţin credite pentru a face posibilă această dezvoltare, despre implicaţiile sociale ale unei asemenea dezvoltări şi intrigile de culise, bârfele, răutăţile şi iubirile ce se nasc la adăpostul lui. Dacă aprofundăm ne dăm seamă că ne este prezentată viaţa amărâtă şi extrem de muncită pe care este nevoită s-o ducă angajatul, puţinele lui bucurii, drepturi şi evadări de la rutina de zi cu zi. Angajatul, sau mai degrabă angajatele, pentru că sunt în marea lor majoritatea femei, îşi duc practic întreaga existenţă în magazinul unde lucrează. Relaxarea şi evadările din rutină sunt destul de scumpe şi nu toate şi le permit. Pe de altă parte a fost prima dată când am înţeles la ce se referă, cu adevărat, exploatarea umană. Pentru mine, până la cartea lui Zola, era doar un concept vag, o idee.

Gândiţi-vă că am citit cartea pe vremea când magazinele erau atât de sărace în oferte şi idei de prezentare, încât era normal ca o asemenea descriere să-mi trezească interesul. Cum să fie un magazin atât de uriaş, să lucreze atâţia oamenii în el, ba chiar să şi doarmă acolo, ca într-un fel de internat. Metodele de vânzare, de expunere a mărfii, de reducere a preţurilor, de ofertă, transportul mărfurilor către casa clientului cumpărător, posibilitatea returnării cumpărăturilor după câteva zile, chiar şi urmărirea clienţilor, pentru a fi siguri că nu se fură, mi se păreau inovatoare pentru acele vremuri. Unele dintre ele par inovaţii ale zilelor de azi.

Émile Zola reuşeşte să prezinte „La Paradisul Femeilor”- Magazinul, care pare să fie, în fapt, personajul principal al cărţii. Octave Mouret este patronul magazinului, dar, chiar şi lui, Magazinul îi controlează viaţa, odată ce este convins că, numai celibatar fiind, poate avea succes în afaceri. Tot timpul este cu gândul la dezvoltarea magazinului, construcţia lui şi urmăreşte cu nesaţ încasările record ale unei zile, sperănd mereu ca în următoarea zi încasările să atingă un prag şi mai ridicat. Se foloseşte de orice relaţie are şi de orice sentimente trezeşte, pentru a avea succesul scontat, pentru a obţine aprobări şi finanţări. Este un vizionar al comerţului, crează noi şi noi metode de a atrage clientela. Un vitrinier revoluţionar care şochează ochiul publicului, cu valuri de materiale în culori tari, care curg şi par să se aprindă şi mai tare una pe alta. Ideile lui sunt geniale, punerea în practică, la fel. Afacerea lui este înfloritoare. Totuşi, Zola ne arată şi reversul medaliei. Cu cât reuşeşte să creeze mai multe raioane, cu atât el loveşte puternic în afacerile micilor magazine familiale, care erau specializate pe un singur domeniu. Descrisă într-un fel brutal ai senzaţia că Magazinul, ca şi un gigant, tinde să calce în picioare, sfărâmând micile afaceri.  Te îndurerează pierderea acestor familii, deşi mersul înainte al progresului este inevitabil. Vieţile lor se schimbă, falimentul le bate la uşă, dar nu pierd doar pe plan material. Magazinul se pare că vrea să le ia şi vieţile, dragostea, tot ceea ce au mai de preţ.

Este interesant cum, totul poate lua o întorsătură interesantă şi neaşteptată prin venirea în Paris a unei fete tinere, Denise, împreună cu fraţii ei mai mici, Pépé şi Jean. Ea este nepoata lui Baudu, unul din cei mai afectaţi de dezvoltarea magazinului „La paradisul femeilor”, fiind aşezat chiar peste drum de „La Bătrânul Elbeuf, postavuri şi flanele”. Chiar şi din titlul „Bătrânul Elbeuf” sugereasă ceva îmbătrânit, depăşit,  aşa cum „La Paradisul Femeilor” sugereză un loc destinat special femeilor, un loc magic care le promite fericire. Este remarcabil scrisă frenezia cu care femeile parizene se avântă, ca pentru a cuceri magazinul, cu ochi avizi şi pofticioşi, cu inimile palpitând şi iubind înghesuiala care le sufocă. Este un loc iubit de femei, un adevărat Paradis al cumpărăturilor. Pe de altă parte, această iubire se transformă, pentru unele într-o adevărată boală, un adevărat viciu.

În această lume avidă şi vicioasă, Denise, aparent neînsemnată, delicată, mică şi invizibilă, reuşeşte prin hotărârea, moralitatea, bunătatea, hărnicia şi virtutea sa să le facă dreptate celor slabi şi pune stăpânire pe inima patronului său, Octave Mouret. Felul delicat şi treptat prin care această iubire se dezvoltă alături de magazinul ce creşte necontenit, este ceea ce face ca acest roman să fie diferit faţă de toate celelalte ale lui Zola. Cred că este singura carte, din câte ce am citit de Zola, în care romantismul îşi face loc prin tot realismul şi naturalismul de care este atinsă întreaga lui operă.

Pot Bouille - afişUna dintre ecranizările acestei cărţi are titlul Pot-Bouille şi îi are în rolurile principale pe Gérard Phillipe şi Danielle Darrieux. Filmul este departe de a urmări firul acţiunii. Este ca şi cum ne-ar prezenta evenimentele anterioare începerii cărţii, deoarece îl prezintă pe Octave Mouret, proaspăt venit în capitală din Aix en Provence. Este angajat la magazinul „La Paradisul Femeilor” şi după ce seduce toată populaţia feminină sfârşeşte prin a se căsători cu patroana magazinului. Toate aceste lucruri le aflăm în carte, printre picături, de la cei care îl ştiau pe Mouret încă de când venise în capitală, fără un ban al lui. In carte, Mouret, este deja văduv, soţia lui murind într-un accident survenit tocmai pe când se construia şi dezvolta o nouă aripă a clădirii magazinului. Se pare că aceasta a fost prima victimă a magazinului, care i-a adus ulterior, bunăstare şi noroc. Această trimitere scurtă m-a făcut să mă gândesc la sacrificiul pe care Meşterul Manole l-a făcut pentru a reuşi să construiască biserica. Sacrificând iubirea şi pe Ana, Manole a reuşit să termine construcţia începută. Tot sacrificiul unei femei, Caroline Hédouin, căsătorită Mouret, se află, după cum spun gurile rele, la temelia magazinului „La paradisul femeilor” şi asta aduce magazinului faimă, prosperitate şi noroc. Dar tot din această cauză Mouret devine superstiţios şi crede, cum spuneam, că doar dacă îşi păstrează celibatul poate reuşi în afaceri. Cum se va termina cartea, ce va triumfa – iubirea, banii, superstiţia, vă invit să citiţi ca să aflaţi. Este o carte extrem de bună, o carte care îţi deschide orizonturi noi şi interesante, o carte vibrantă care freamătă de viaţă şi care te ţine captivat de la prima pagină.

„Denise venise pe jos de la gara Saint-Lazare, unde coborâse dintr-un tren din direcţia Cherbourg, împreună cu cei doi fraţi ai ei, după o noapte petrecută pe bancheta dură a unui vagon de clasa a treia. Îl ţinea pe Pépé de mână, iar Jean o urma”… „Când ajunseră însă în Piaţa Gaillon, tânara se opri surprinsă.
– O!, spuse ea. Ia uite, Jean!
Şi rămaseră încremeniţi, înghesuiţi unul într-altul, în hainele de doliu, pe care le purtau după moartea tatălui lor. Ea plăpândă la cei douăzeci de ani, cu un aer sărăcăcios, căra un pachet modest; mezinul, în vârstă de cinci ani, i se agăţase de picioare, cu mâinile atârnând pe lângă corp, se ascundea celălalt frate, mai mare, pe faţa căruia înfloreau cei şaisprezece ani.
– Ei, continuă ea, iată un  magazin adevărat!”
„…Părea o întindere fără sfârşit, cu vitrinele de la parter şi de la mezanin, prin care se întrezărea întregul tumult din spatele tejghelelor. În partea de sus, o domnişoară, îmbrăcată în mătase ascuţea un creion, în timp ce, lângă ea, altele două despachetau paltoanele de catifea.
– „La Paradisul Femeilor”, citi Jean cu un surâs blând, de adolescent frumos, care avusese deja o poveste de amor în Valognes. Ei, e drăguţ, asta face lumea să se învârtă”. (citat din Emile Zola, „La Paradisul Femeilor”, Editura Adevărul, 2010)

The_Paradise_1369750081_2012Dacă ne gândim la transpunerile pe ecran a poveştii, recent cei de la BBC, inspirându-se din persothe-paradise-BBCnajele şi povestea lui Emile Zola, au realizat un serial, The Paradise (2012), care este interesant de văzut. Primul sezon urmează, aproximativ, povestea lui Zola, următorul complică puţin povestea romantică a lui Zola. Nu ştiu dacă iubitorilor cărţii le-a plăcut continuarea, poate de aceea din 14 februarie 2014 – este anulat de cei de la BBC. Numele personajului feminin este tot Denise, chiar dacă numele de familie diferit. De altfel şi restul personajelor primesc nume diferite, specific englezeşti, pentru că şi magazinul îşi are locaţia undeva în nord estul Angliei. O recomandare pentru a vedea acest serial. Eu privindu-l am făcut mintal un fel de concurs în a recunoaşte personajele şi numele corespondente din cartea lui Zola.

Au Bonheur des Dames, l’invention des grands magasins o prezentare, în câteva cuvinte a inventatorului magazinului Au Bon Marché, cel care l-a inspirat pe Zola pentru a scrie romanul său.

Această prezentare necesită JavaScript.


Mi-ar plăcea să îi citiţi şi pe Alex Bodoli, ChGabriela’s Blog, Convieţuire, Fructitza- Carte şi filme, Innerspacejournal, Luna pătrată, Stefania’s, Teo Negură, Şiraguri de mărgele, Recenzii de lectură, Cinemateca Trisk, Iulia Radu, LaFeeBlanche, Cronicile unui psihoterapeut, Istorii regăsite, Andreotti – Cu capul în nori, AngzhelaMovies

Despre această carte am vorbit pentru emisiunea Click News.TV, emisiune pe care o puteţi vedea pe pagina Video Blog.

 

Anunțuri
 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

52 de răspunsuri la „„La paradisul femeilor” – Primul MALL?

  1. Mărgeluţa

    Mai 27, 2012 at 7:32 pm

    N-am citit cartea, dar mi-ai trezit interesul. Mai ales ca e totul atat de actual. Ajungem sa ne petrecem cea mai mare parte din viata la serviciu, iar atunci cand ajungem acasa, suntem atat de obositi, incat tot ce ne dorim e sa dormim, sa ne odihnim. Toate zilele ajung sa fie la fel, iar viata capata un gust fad. Muncim atat de mult ca sa ne facem un rost in viata, dar uitam care e de fapt rostul vietii.

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 27, 2012 at 7:49 pm

      Să ştii că eu am recitit carte de mai multe ori. Prima data când am citit mi-au atras atenţia noutatea conceptelor, pe urmă am recitit pentru povestea de dragoste, apoi când lumea noastră s-a schimbat şi am văzut cu alţi ochi comerţul de acest tip şi marile magazine am recitit-o din nou. Ar trebui să fie cartea de căpătîi a patronilor de magazine. Cât despre timp, ştiu ce spui, parcă fuge. Eu în schimb, încerc să-mi fac viaţa cât mai frumoasă şi fac ceea ce îmi place, măcar din când în când 🙂

       
  2. lafeeblanche

    Mai 27, 2012 at 8:18 pm

    Frumos, temeinic si de caltitate. Conexiunile sunt bine gandite.

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 27, 2012 at 8:32 pm

      Mulţumesc pentru apreciere. Îmi pare bine că am reuşit să sintetizez.

       
      • lafeeblanche

        Mai 27, 2012 at 8:36 pm

        Ti-a reusit la marele fix!

         
      • bibliodevafiliala3

        Mai 27, 2012 at 8:56 pm

        Mersi, apreciez mult părerea ta!

         
      • lafeeblanche

        Mai 27, 2012 at 8:59 pm

        E reciproc valabila afirmatia! Si eu multumesc!

         
  3. Angela

    Mai 27, 2012 at 8:45 pm

    foarte frumos scris ! felicitari pentru articol. ai o tehnica de a convinge vizitatorul ca romanul ales de tine, merita parcurs. un punct in plus pentru ca reusesti sa o faci frumos si se vede ca pui suflet in toata cronica facuta. promit ca urmeaza dupa gone with the wind. o sa aman the other boleyn girl pentru ca e pacat sa nu incep cu ceva descris asa bine.

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 27, 2012 at 9:09 pm

      Mulţumesc. Poate iese bine din cauză că aleg cărţile care mi-au plăcut foarte mult şi asupra cărora am revenit, în timp. Iubesc cărţile şi mi-ar place să pot să influenţez lumea să le citească. Mă bucur că pe tine te-am convins 🙂 Aştept opiniile tale după ce citeşti romanul.

       
  4. Ritiu Maria

    Mai 27, 2012 at 10:13 pm

    Frumos, tocmai am ravazut actiunea cartii, pe care am citit-o si eu cu mai multi ani in urma, cititnd articolul tau, bine documentat si care face o trecere „istorica” de la comertul capitalist din secolul 19, la cel pe care l-am avut in epoca socialismului „luminos”, pana in zilele noastre. Cred ca poti sa convingi pe oricine sa citeasca cartea pe care o recomanzi cu o asemenea caldura. Pui suflet in ceea ce faci si este minunat ca mai sunt oameni ca tine care sunt, cu adevarat, indragostiti de profesie si de carte, in general.
    Ai avut o perioada prolifica, asa ca blogul tau „infloreste” zi de zi.
    Mult succes in continuare si multa sanatate.

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 27, 2012 at 11:36 pm

      Mulţumesc pentru răspuns. Mă bucur că-ţi place. Da, blogul tinde să se dezvolte şi asta mă bucură 🙂 În definitiv scriu pentru a recomanda cărţi şi autori, impactul ar fi cu atât mai mare şi mai important cu cât ar fi mai mulţi cei care mă citesc 🙂 Mă bucur că te am ca cititoare fidelă

       
  5. Geanina

    Mai 28, 2012 at 8:47 am

    Chiar ai facut o prezentare a cartii foarte buna. Cred ca si cel care nu iubeste cartile ar fi interesat sa o citeasca dupa ce te citeste pe tine. Nu am citit inca, am sa merg la biblioteca, poate voi avea timp si sper sa o gasesc.

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 28, 2012 at 9:27 am

      Mulţumesc mult, sper să o găseşti, sunt curioasă cum ţi se va parea după ce ai citit-o. Sper să revii cu un comentariu 🙂

       
      • Geanina

        Mai 28, 2012 at 9:51 am

        Voi reveni, dupe ce voi citi-o. 🙂

         
  6. roberts

    Mai 28, 2012 at 9:35 am

    eu cu Zola empatizez mai putin. citindu-ti postul. inca o data realizez ca nimic nu-i batut in cuie, ca-mi pot schimba opinia oricand si ca o carte, doua de-a lui (pe care eu le-am citit) nu definesc stilul unui autor sau farmecul/puterea scriiturii lui. asa ca am de citit:) pe de alta parte, multumesc de mentionare! consider ca esti o fiinta deschisa, ca-ti plac semenii si ca esti tare puternica daca recunosti deschis meritele altora! sincere felicitari pentru atitudine si pentru felul cum iubesti cartile!:)

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 28, 2012 at 9:40 am

      Cred că am menţionat că nici mie Zola, în alte scrieri de-ale lui, nu mi-a fost chiar la suflet. Dar „La Paradisul Femeilor” mi s-a părut altfel şi este o carte extrem de bună pe care oricând aş reciti-o cu plăcere. Mulţumesc de apreciere, sunt într-adevăr deschisă şi îmi plac oamenii, iar dacă au calităţi acestea trebuie scoase în evidenţă, pentru că toţi suntem mai buni dacă suntem apreciaţi la justa noastră valoare. Iar cărţile nu pot fi decât iubite 🙂 nu este meritul meu, este al lor şi al scriitorilor care le-au scris.

       
  7. Andreotti

    Mai 28, 2012 at 5:33 pm

    Excepțională prezentarea cărții. Nu am citit romanul dar ca și cei care au comentat mai sus, mă faci să vreau să o citesc cât mai curând. Ai un fel anume de a prezenta si a „desface” cartea încât pofta de a o citi devine de nestăvilit. Iubești cărțile mult și asta se simte din fiecare propoziție/paragraf din postul tău! Ești extrem de bine documentată( nici nu-i de mirare!) conexiunile făcute sunt logice și corect deduse/extrase dintr-o epocă desfăcută și ea excepțional din punct de vedere nu numai economic ci și social.
    Felicitări!!!! Mă bucur din suflet că te-am găsit!!!!

     
    • bibliodevafiliala3

      Mai 28, 2012 at 6:27 pm

      Mulţumesc mult pentru comentariu cât şi pentru laude. Mă bucur că articolul meu a avut un impact asupra ta, făcându-te curioasă să citeşti cartea. Este ceea ce mi-am dorit când am început să scriu acest blog. Iubesc cărţile şi, deşi nu vreau să mă limitez la literatura clasică, mă gândeam că pentru titlurile recent apărute sunt mult mai multe prezentări şi recenzii.

       
  8. alexbodoli

    Iunie 24, 2012 at 11:31 pm

    Frumoasă prezentare! „Au bonheur des dames” intră în bibliografia obligatorie pentru studenţii de la filologie franceză. Că tot ai intrat în universul lui Zola, recomand lectura romanului „Le docteur Pascal” (Doctorul Pascal).

     
    • bibliodevafiliala3

      Iunie 25, 2012 at 12:31 am

      Mulţumesc pentru apreciere şi comentariu. Ştiam că Zola intră între lecturile obligatorii, eu, deşi am făcut doar liceul de filologie a trebuie să-l citesc. Totuşi, deşi obligatorie, lectura a fost plăcută. Nu pot spune că este unul dintre favoriţii mei, naturalismul ca expresie literară este câteodată prea „natural” pentru mine. Dar această carte „La Paradisul Femeilor” mi-a plăcut extrem de mult. Mulţumesc de recomandare, susţin şi eu recomandarea ta, Doctorul Pascal – este încă o carte din ciclul Rougon-Macquart.

       
  9. Samira

    August 8, 2012 at 2:06 am

    Poate e si varsta , poate sunt eu :)) dar mi-a mi-a atras atentia mai mult evolutia Denisei in paralel cu admiratia pe care ii o purta Mouret .
    Pana la urma este vorba de o fata saraca , umilita cu doi frati de intretinut care nu renunta la castitatea ei si la princiipile ei morale ca celelalte femei din magazin.Cred ca Zola a vrut sa accentueze asta si prin sfaturile Paulinei care o indemna mereu pe Denise sa isi caute un amant pentru a scapa de mizerie.
    Cat despre Mouret era un vizionar , asa cum trebuie sa fie orice om de afaceri , sa nu foloseasca metodele invatate sa inventeze altele noi.
    A , si era sa uit 🙂 buna recenzie , se vede ca e lucrata 🙂

     
    • bibliodevafiliala3

      August 8, 2012 at 6:27 am

      Ai dreptate, poate fi şi vârsta de vină, poate că este şi faptul că am recitit de multe ori această carte. Prima dată când am citit-o am fost foarte tânără, în generală, parcă, mi-a atras atenţia tot povestea de dragoste şi cum zici accentul a căzut pe Denisa şi evoluţia ei de la batjocura raionului la stăpâna lui. Totuşi nu poţi nega, dacă stai să te gândeşti că în fond povestea de dragoste este doar o mică parte, restul fiind poveştile celorlalţi, toate legate de magazinul atotstăpânitor şi distrugător, parcă. Oricum mă bucur că ai citit cartea, că ţi-a plăcut. Oricum ai lua-o este o carte bună. Mulţumesc şi de apreciere, aştept articolul tău pe acest subiect 🙂

       
      • Samira

        August 8, 2012 at 2:19 pm

        Cu placere , cred ca s-ar putea sa il scriu chiar azi.

         
  10. Gena

    August 9, 2012 at 7:33 pm

    ioiii,am citit aceasta carte pe la vre-o 18 ani,in era comunista,m-a impresionat f. mult acele descrieri in amanuntit al unui mall,nu am crezut ca am sa ajung sa vad asa ceva,cartea este frumoasa,impresioneaza mai ales in adolescenta,ce mai …deja ma vedeam o mica Denise si eram indragostita nebuneste de Mouret…ramane una din cartile mele favorite

     
    • bibliodevafiliala3

      August 9, 2012 at 8:17 pm

      Ţi s-a întâmplat şi ţie cum mi s-a întâmplat mie. După ce au început să apară mall-urile mi-am dat seama că în descrierea magazinului La Paradisului Femeilor, era un asemenea magazin deschis, dar, aşa cum am scris şi în articol, în carte pare mult mai impunător şi forfota mai mare. Este şi una din cărţile mele favorite. Mulţumesc de comentariu şi bine ai venit pe la mine 🙂

       
  11. Călin

    Decembrie 15, 2012 at 1:04 pm

    uite ceva ce mi-a scăpat, aşa că mi-ai dat o temă de casă. prezentarea cărţii…na, ca de obicei, te îndeamnă să pui mâna pe acea carte, dacă nu ai citit-o deja

     
    • bibliodevafiliala3

      Decembrie 15, 2012 at 6:10 pm

      Mă bucur că ţi-a plăcut prezentarea, cartea mi-a plăcut foarte mult. Cu atât mai mult cu cât, în general nu mi-a plăcut Zola.

       
    • bibliodevafiliala3

      Decembrie 15, 2012 at 6:30 pm

      Mulţumesc de nominalizare! Este ceva deosebit, o iniţiativă frumoasă, acum la final de an.

       
  12. Călin

    Decembrie 16, 2012 at 4:49 pm

    zicea aseară la meteo că ar fi la modă aversele de…stele 🙂
    http://coltulcumuzica.wordpress.com/2012/12/16/ploaia-de-stele/

     
  13. andreea toma

    Decembrie 16, 2012 at 6:42 pm

    Eu abia ce am terminat Gervaise şi nu mă aşteptasem să îmi placă atât, am terminat-o în doar 5 zile şi estimasem dublu, după nr de pagini. Atât de puternic m-a pătruns atmosfera, încât mă trezeam gândindu-mă la personaje, la ce se întâmplă,când citeam aveam senzaţia că sunt acolo, deşi descrierile nu sunt abundente, plicticoase. Totuşi, şi fără o grămadă de detalii, am reconstituit din imaginaţie atmosfera, întâmplările. Sunt multe de spus, însă cert este că voi mai citi cărţi de Emile Zola, poate şi cea prezentată de tine, dacă o găsesc.

     
    • bibliodevafiliala3

      Decembrie 16, 2012 at 8:24 pm

      Ţi-o recomand cu mare căldură. Eu nu sunt fan Zola, dar această carte m-a prins şi mi-a plăcut în mod deosebit. Am recitit-o de vreo câteva ori de-a lungul vieţii şi de fiecare dată am văzut-o cu alţi ochi, cu altă experienţă. Zola nu este plictisitor în detalii ci îţi oferă un tablou extrem de bine conturat al evenimentelor. Mi-ar fi plăcut să văd şi un film al acestui roman, cu atât mai mult cu cât acum Mall-urile au cucerit lumea. Ar fi interesant să vezi cum au început să se nască marile magazine… Cred că vei găsi cartea la orice bibliotecă sau în colecţia scoasă de Adevărul http://www.cartile-adevarul.com/72-la-paradisul-femeilor-p-145.html

       
      • andreea toma

        Decembrie 16, 2012 at 10:53 pm

        Ştiu că era la Adevărul, dar când am dat peste ea, acum vreun an, n-am luat-o, deşi era la reducere, credeam că e plictisitoare. O voi căuta.

         
      • bibliodevafiliala3

        Decembrie 17, 2012 at 7:53 pm

        Pe link-ul de mai jos o poţi găsi, cred, cel mai ieftin.

         
  14. Hapi

    Decembrie 16, 2012 at 10:06 pm

    Am vazut un documentar pe tema asta si mi-a placut mult
    Poate cartea mi s-ar parea cam statica

     
    • bibliodevafiliala3

      Decembrie 16, 2012 at 11:49 pm

      Nu ştiu, mie mi-a plăcut. Are mult dinamism şi poate povestea de dragoste face şi mai interesant totul. Chiar citeam recenzia unei adolescente care a fost impresionată mai ales de această poveste. Mi-am adus aminte de faptul că iniţial, în adolescenţă când am citit prima dată cartea şi pe mine m-a interesat mai ales acest aspect şi abia ulterior mi-am dat seama cât de multe am învăţat despre comerţ citind cartea. Poţi să te uiţi şi la documentarul postat de mine – despre Au bon Marché – marele magazin care a fost modelul lui Zola pentru a descrie La Paradisul Femeilor.

       
  15. comunicatex

    Ianuarie 24, 2013 at 8:12 pm

    Foarte frumos, am citit si eu cartea.

     
    • bibliodevafiliala3

      Ianuarie 24, 2013 at 11:27 pm

      Mă bucur că ţi-a plăcut! Mulţumesc de vizită, de comentariu, te mai aştept.

       
  16. Dan

    Martie 1, 2014 at 1:30 pm

    Vă doresc o primăvară frumoasă, bucurii, spor în toate și doar zile în care privirea să vă fie luminată de lucruri bune ! La mulți ani ! de 1 Martie.

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 1, 2014 at 5:39 pm

      Mulţumesc mult! Să fie exact cum zici! La mulţi ani tuturor de 1 Martie, o primăvară frumoasă şi ţie! Toate cele bune!

       

Aştept răspunsul tău!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: