RSS

Istoria tărâmurilor şi locurilor legendare, de Umberto Eco – recomandare de lectură

04 Feb

istoria taramurilor si locurilor legendare coperta 001Cartea despre care vreau să povestim astăzi este splendidă şi aici mă refer atât la prezentarea ei grafică, cât şi la conţinutul interesant, dens, plin de informaţii. Este vorba despre cartea lui Umberto Eco, Istoria tărâmurilor şi locurilor legendare, apărută la Editura RAO, în 2014, în traducerea Oanei Sălişteanu. O carte într-o ediţie de lux, este una din cărţile pe care te bucuri să le priveşti, să le consulţi, să poţi să le ai în bibliotecă, pentru că este o carte ce alcătuieşte o hartă a acestor tărâmuri, o lucrare fundamentală care adună toate ideile importante, referinţele şi trimiterileistoria taramurilor si locurilor legendare 3 001 făcute în cărţi sau în legende despre locuri mitice, ţinuturi misterioase sau obiecte pline de fascinaţie (cum ar fi Sfântul Graal). Le urmăreşte apariţia în scrieri antice, evoluţia şi reapariţia în cărţile moderne. Umberto Eco (născut pe 5 ianuarie 1932) este scriitor, filosof, semiotician italian, cunoscut mai ales pentru romanul Numele trandafirului. În cartea de faţă, (ca de altfel şi în Pendulul lui Foucault), ne dovedeşte ampla sa erudiţie, citând atât din clasici, cât şi din cercetătorii moderni spre a ne edifica privitor la posibila locaţie geografică a unor locuri legendare cum sunt Atlantida, Lemuria, Insulele Fericite, Ţinutul Hesperidelor, Eldorado, Insulele utopiilor, Tărâmurile reginei din Saba sau locul unde este ţinut Sfântul Graal. Unele din aceste locuri, cum sunt cele Istoria taramurilor si locurilor legendare 001unde s-au aflat cele 7 minuni ale lumii antice, şi-au dovedit existenţa, pe altele însă le regăsim doar în imaginaţia fără margini a poeţilor şi scriitorilor. M-am afundat curioasă în această carte. Plecând de la ideea Pământului plat şi a hărţilor vechi desenate, în care lumea arată ca un disc, ca o tobă, ca o sferă sau ca o pară şi ajungând până la călătoria spre centrul pământului din imaginaţia lui Jules Verne, Umberto Eco trezeşte curiozităţi, ne inundă de informaţii, ne demonstrează cu citate din opera marilor clasici cele susţinute în lucrarea sa. În ultimul capitol al cărţii, Locurile ca subiect de roman şi adevărurile lor, afăm cât este adevăr şi cât ficţiune în romanele care ne-au plăcut. Am aflat că în unele locuri istoria taramurilor si locurilor legendare 4 001devenite faimoase prin romanele scriitorilor, această faimă a fost folosită spre a recrea şi a da viaţă poveştii imaginare. Un exemplu este Castelul D’If,  unde poate fi vizitată temniţa în care timp de 14 ani ar fi fost întemniţat Édmond Dantes (din romanul lui Alexandre Dumas, Contele de Monte Cristo). Aici iubitorii romanului pot să-şi satisfacă curiozitatea şi dorinţa de a atribui o locaţie reală unei poveşti imaginare. Aflăm cum arată în mod real subteranele Parisului pe unde Jean Valjean se presupune că îl salvează pe Marius, în romanul Mizerabilii a lui Victor Hugo. Umberto Eco îl menţionează şi pe Vlad Ţepeş, personajul real, care a prins proporţii fantastice sub numele Dracula în imaginaţia lui Bram Stoker.

Misterele rămân mistere, fascinaţia pentru acestea va dăinui peste vreme. Citind lucrarea alegem să parcurgem o călătorie care să ne poarte prin această lume plină de simboluri, de mistere, de posibilităţi şi să ne documentăm asupra posibilelor locuri geografice unde acestea ar putea exista. Vă recomand să căutaţi cartea lui Umberto Eco, Istoria tărâmurilor şi locurilor legendare, care va apărea în curând pe rafturile bibliotecii noastre, să citiţi şi să aflaţi mai mult.

question-markÎntrebarea bibliotecarului la final: Ce alte cărţi scrise de Umberto Eco aţi citit? Vă interesează subiectul cărţii descrise? V-ar fi fost de folos o asemenea carte pentru o lucrare sau pentru propria curiozitate?


Anunțuri
 

Etichete: , , , , ,

20 de răspunsuri la „Istoria tărâmurilor şi locurilor legendare, de Umberto Eco – recomandare de lectură

  1. Ritiu Maria

    Februarie 4, 2015 at 5:34 pm

    Se pare ca, este o carte senzationala, care are multe de spus, despre o multime de subiecte abordate in literatura. Pentru mine nu este o noutate ca, Umberto Eco, un scriitor, care stie sa prezinte subiectul romanului, cu detalii, care te fac sa-ti imaginezi ca, esti prezent si tu, in actiunea romanului pe care-l lecturezi, a scris cartea pe care ne-o recomanzi cu caldura, in recenzia pe care ne-o
    prezinti- Istoria taramurilor si locurilor legendare si ca aceasta carte, este un fel de enciclopedie.
    Nu stiu cand o sa ajung sa citesc cartea, insa m-ai facut curoioasa si o s-o caut, cand va intra si in Biblioteca noastra. Eu, nu am de redactat lucrari la care sa-mi foloseasca informatiile din carte, insa pentru propria mea curiozitate o s-o citesc.
    Eu am citit romanul Numele trandafirului si mi-a placut.
    Multumesc pentru faptul ca esti alaturi de noi si ne impartasesti din informatiile pe care le primesti, la locul tau de munca, in legatura cu noile aparitii de carti, din literatura universala.
    Un gand bun si multa sanatate.

     
    • bibliodevafiliala3

      Februarie 4, 2015 at 6:50 pm

      Este o carte deosebită. Umberto Eco a mai scris asemenea cărţi de tip enciclopedic şi pe alte teme: Istoria urâtului, Istoria frumuseţii şi au fost şi acelea extrem de interesante. Le avem în bibliotecă şi le-am frunzărit când le-am prelucrat. Prezenta şi în acestea. cu referiri şi trimiteri către lucrările de artă ale vremii – adevărate enciclopedii de artă. Această carte însă m-a atras mai mult, am simţit-o pe gustul meu – tocmai pentru că este vorba despre cărţi şi istorie care se referă la imaginaţia omenirii, la felul fascinant în care oamenii au creat lumi şi poveşti care deşi uneori se bazau pe fapte sau locuri reale erau cel mai des influenţate de gândirea imaginativă a celor care povesteau.
      Şi mie mi-a plăcut mult romanul Numele trandafirului, la fel şi ecranizarea acestuia. Se vede că Eco are studii de specialitate în istorie medievală, era foarte bine documentat în ceea ce priveşte obiceiurile vremii, felul de viaţă, de muncă, cum aratau şi unde erau biblioteci – în biserici şi că aproape singurii care aveau carte erau preoţii. Mulţumesc de comentariu. Multă sănătate şi gânduri bune şi ţie!

       
  2. beausergent

    Februarie 5, 2015 at 1:42 pm

    Asta imi aminteşte de o colegă de serviciu, care, în periplul pe la mânăstirile din nordul Moldovei, a trecut pe la Humuleşti şi şi-a cumpărat de acolo, de la sursă, „Aminitirile din copilărie” şi le-a citit chiar în ziua aceea. Spune că nu-şi aminteşte să mai fi avut o relaţie atât de… caldă cu vreo lectură, ca atunci. Culmea e că limba română nici măcar nu e limba ei maternă.

     
  3. bibliodevafiliala3

    Februarie 5, 2015 at 9:52 pm

    Cred că şi eu aş fi simţit ceva în plus faţă de operă dacă aş fi citit-o acolo unde mi-am imaginat că ar fi scris-o auitorul. Când orice cuvânt sau imagine poate să scoată din mintea noastră o amintire, ceea ce citim poate deveni maii interesant dacă legăm imaginarul de o locaţie reală, de o informaţie suplimentară despre viaţa autorului, sau de o trăire asemănătoare celei descrise în carte. Necazul este când omul nu mai face diferenţa între real şi imaginar. Au fost oameni care s-au sinucis atunci când citit Suferinţele tănărului Werther, de Goethe ( Werther este un tânăr care la final se sinucide) şi l-au imitat. Asta a fost cu foarte mult timp în urmă, dar unii oameni sunt şi acum la fel de decuplaţi de realitate sau mai bine zis trăiesc atât de real imaginarul încât nu văd diferenţa. Mi-amintesc că am citit că s-au sinucis oameni când a apărut Avatar (filmul) ca să se reîncarneze pandorieni … Eco lămureşte şi acest aspect în cartea despre care am vorbit. Interesant aspect.

     
  4. Drugwash

    Februarie 6, 2015 at 2:09 pm

    Ai vorbit frumos despre carte şi de data asta, ca de fiecare dată de fapt. Şi aici mă refer şi la filmarea menţionată pe blogul Ruxandrei, pe care am urmărit-o ieri. Într-adevăr, o voce foarte plăcută, caldă, care cred că ar putea realiza multe. 😉

    Despre lucrarea lui Eco nu pot vorbi în cunoştinţă de cauză, mă limitez la a recunoaşte că aş fi fost poate interesat s-o citesc la vîrsta cînd încă eram interesat de misterele lumii – fie ele reale sau fanteziste. Am totuşi senzaţia că adunînd laolaltă toată imaginaţia creativă a trecutului literar, se creează o stare de preaplin care poate atenua la un moment dat interesul viitor în asemenea opere cu subiect fantastic.

    De aceea cred că lucrarea de faţă s-ar preta în principal ca material de studiu pentru profesioniştii domeniului şi mai puţin pentru publicul larg. Desigur, e posibil să greşesc şi tocmai citind această carte, cititorii şi-ar putea deschide apetitul spre genul (ştiinţifico-)fantastic şi/sau şi-ar putea chiar descoperi valenţele creativ-literare.

    Impactul puternic al lumilor fanteziste asupra cititorului poate declanşa reacţii extreme în cazul celor foarte sensibili şi poate cel mai mult în cazul celor care trăiesc în condiţii atît de grele încît contactul cu posibilitatea – chiar ireală fiind – de a exista asemenea lumi, diferite dar poate mult mai bune, îi face să-şi realizeze condiţia şi mai ales faptul că nu şi-o vor putea depăşi niciodată.

     
    • bibliodevafiliala3

      Februarie 6, 2015 at 7:09 pm

      Mulţumesc pentru cuvintele frumoase, nu te dezminţi nici de data asta! Despre cartea lui Eco – eu am perceput-o bună pentru documentare, mai ales dacă ai de scris despre cele 7 minuni ale lumii antice sau alte teme conţinute, dar în acelaşi timp, subiectele fiind tratate într-un mod literar, cu o frumuseţe a textului, nu doar a informaţiei, poate fi citită ca o carte de cultură, pentru informarea fiecăruia (ştiu sigur câţiva oameni care o vor citi doar de asta). Ne bucurăm că am putut-o achiziţiona (şi aici trebuie să mulţumim tuturor celor care au făcut posibil acest lucru prin finanţarea bibliotecii pentru achiziţia de carte) pentru că este o carte destul de scumpă pe care nu mulţi dintre cititorii noştri şi-ar putea-o permite.
      Poate fi explicabilă în felul ăsta sinuciderea având la bază o suferinţă pentru un personaj literar sau cinematografic. Aici pot fi multe explicaţii, din care unele pot fi medicale.

       
      • Drugwash

        Februarie 6, 2015 at 7:22 pm

        O da, cartea pare o excelentă bază de documentare! Sînt convins că are un stil captivant. Prezentarea grafică pare şi ea la mare înălţime, ceea ce contează foarte mult. Chiar aş vrea să citesc aici recenzii din partea celor ce au citit-o.

        Cunoaşterea, realizarea adevărului, pot avea efecte explozive uneori. Visele nu mor întotdeauna tăcut. Iar realitatea are „darul” acesta blestemat de a ucide vise…

         
      • bibliodevafiliala3

        Februarie 6, 2015 at 7:30 pm

        Să sperăm că vor veni să comenteze peste câtva timp, pentru că pe moment încă n-a intrat pe rafturile bibliotecii, urmează să apară în curând. Este o carte pe care am achiziţionat-o recent şi a fost în prelucrare la mine 🙂

         
      • Drugwash

        Februarie 6, 2015 at 7:42 pm

        Aş vrea să cred că sînt cîţiva pasionaţi care-şi pot permite achiziţionarea cărţii şi care vor ajunge aici să povestească tuturor, independent de data apariţiei cărţii în bibliotecă. 😉

         
      • bibliodevafiliala3

        Februarie 6, 2015 at 7:49 pm

        Să sperăm! În definitiv eu scriu pentru toţi împătimiţii. Chiar mă uitam că acum pe un site de vânzare de carte, aceasta este la ofetă cu 45% reducere, Chiar şi aşa este scumpă, dar este mult mai accesibilă şi poate fi un cadou minunat pentru cineva care apreciază cartea.

         
      • Drugwash

        Februarie 6, 2015 at 7:59 pm

        Întocmai! 🙂
        Mi-aş dori din suflet ca adolescenţii – dar nu numai! – să ajungă să înţeleagă cumva importanţa cărţii – în general şi în particular – pentru formarea şi dezvoltarea imaginaţiei, iar o carte precum cea de faţă unde se prezintă lumi imaginare este un excelent punct de plecare pentru călătoria spre minunile posibile născute de creierul uman. 😉

         
      • bibliodevafiliala3

        Februarie 6, 2015 at 9:03 pm

        Ai perfectă dreptate! Mă bucur că Eco a scris-o, că Editura RAO a scos-o într-o atât de frumoasă ediţie, că noi am putut-o cumpăra, dar toate acestea nu înseamnă nimic dacă lumea n-o citeşte. Eu am mare încredere că totuşi oamenii apreciază şi cartea. Precum ai văzut şi din filmarea mea, la bibliotecă mereu sosesc cititori şi asta e foarte bine, înseamnă că e vie, că e utilă, că e folosită pentru adevăratul scop şi nu ca un depozit de carte. Sper să fie una din cărţile cerute. Ştiu că Shiki Shki o va căuta 🙂

         
      • Drugwash

        Februarie 6, 2015 at 11:00 pm

        He he, am observat musafirii bibliotecii, cum să nu, chiar un pic intrigaţi de filmarea în curs. 🙂 Cumva, menirea unei biblioteci e de a fi acolo, pe termen lung, pentru cei dornici de informaţie. Şi e bine că există permanent acea sumă de oameni care să-şi dorească şi să-şi îndeplinească una dintre cele mai puternice moşteniri ancestrale: cunoaşterea.

        Sînt curios ce-o să iasă de sub „bisturiul” lui Shiki-Shiki după ce-o va citi! 😉

         
      • bibliodevafiliala3

        Februarie 7, 2015 at 1:10 pm

        :)) Da, puţin curioşi! Şi eu sunt curioasă – despre Shiki Shiki. Oricum o „bârfim” în lipsă 🙂

         
      • Drugwash

        Februarie 7, 2015 at 2:56 pm

        Las’ că ne umple ‘mneaei acuşica sacu’ curiozităţii! 😛 XD

         
  5. vax-albina

    Februarie 10, 2015 at 6:23 am

    Şi-uite-aşa mă pui la cheltuială. Promit să revin.

     
    • bibliodevafiliala3

      Februarie 10, 2015 at 7:34 am

      Sper să-ţi placă. Mie mi-a plăcut mult!

       
      • shiki shiki

        Februarie 11, 2015 at 7:02 pm

        aaaah , ce mi-ai facut , mor de pofta , nu stiu daca am rabdare sa o vad inainte sa o cumpar sau sa o comand de pe elefant :D. si glumesti , sigur ca ma intereseaza , mai mult decat nu stiu ce beletristica.

         
      • bibliodevafiliala3

        Februarie 11, 2015 at 7:43 pm

        Te cunosc bine! Oricum, noi (eu, Drugwash) abia îţi aşteptăm părerea după ce vei citi cartea.

         

Aştept răspunsul tău!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: