RSS

Arhive pe etichete: Ernest Hemingway

Peregrin printre edituri – Salonul Editurilor Hunedorene (3)


Încep aici ultimul capitol al peregrinării mele printre edituri la Salonul Editurilor Hunedorene. Cum am scris şi anterior, în celelalte articole, mi-a plăcut să mă pierd printre cărţi, să stau să inspir mirosul cărţii proaspăt tipărite, să privesc la lumea preocupată, ca şi mine, să-şi găsească cartea potrivită. Am sentimentul că, deşi am scris mult, deşi am văzut multe, am scăpat foarte multe lucruri din vedere. Am fost atrasă de titluri noi, de ofertele aflate la reducere dar şi acestea erau foarte multe şi îmi pare, parcă, rău că nu am frunzărit mai multe cărţi. Am trecut pe lângă cărţile atrăgătoare pentru copiii şi tineret, oprindu-mă de drag, să le privesc, chiar dacă nu avem intenţia să le cumpăr. O editură specializată pe acest gen de carte este Editura Girasol ale cărei cărţi pentru copiii au coperte colorate, lucioase, ilustraţii şi tot felul de abţibilduri în ele. Copiii trebuie să fie atraşi ca de magnet de aceste cărţi, sau, cel puţin, aşa aş fi eu, de-aş fi copil. Au fost multe cărţi pentru elevii de liceu, de facultate sau unele specializate cum sunt cele de la Editura Okian, Editura Didactică şi Pedagogică sau a celor de la Editura Badea. M-am gândit cu uimire că în alţi ani am stat mult la aceste standuri şi că am făcut-o pentru că fiica mea avea nevoie de aceste cărţi. Cred că şi-n acest an, probabil, alte mame şi alţi elevi şi-au găsit drumul spre aceste edituri. Dacă aveţi, însă, nevoie de lămuriri, spre exemplu la gramatică, puteţi cu încredere să întrebaţi pe blogul doamnei Badea – blog pe care de mult timp îl urmăresc şi eu.

Privind cărţile Editurii Polirom am regăsit multe din titlurile despre care am citit cu mare plăcere pe blogul Fructizei. O ofertă de carte impresionantă, foarte multe titluri bune, foarte mulţi autori cunoscuţi. Printre ele am regăsit Ernest Hemingway – atât cartea despre care am scris, Pentru cine bat clopotele, cât şi alte titluri, cum ar fi Adio, arme! sau Moarte după-amiază în colecţia de autor. Mi-a plăcut mult şi prezentarea deosebită a cărţii Cei frumoşi şi blestemaţi de Francis Scott Fitzgerald. Uitându-mă la carte mă gândeam la viaţa incredibil de strălucitoare şi în acelaşi timp tulburată pe care autorul şi soţia sa au dus-o – părând a fi chiar frumoşi şi blestemaţi. Am citit cartea într-o altă ediţie, dar şi acum am răsfoit-o cu plăcere. Pentru cei care citesc cu plăcere seria Chic – am zut că s-a editat o nouă carte a Sophiei Kinsella, Am numărul tău. Tot de aici am cumpărat o carte din seria Romance, pentru mama mea, Cititoarea în dantelă de Brunonia Barry. Nu ştiu cum e, m-am uitat şi pare să fie o poveste legată de vestitul oraş Salem, oraş cu o istorie aparte. Sper să fie pe gustul mamei mele.

Când am ajuns la Editura Humanitas mi-am amintit ce mi-a scris recent Shiki Shiki, una din comentatoarele acestui blog, despre cărţile care i-au atras atenţia şi am frunzărit şi eu ultima carte apărută scrisă de Paulo Coelho şi sper ca cititoarei mele să-i placă. Pe de altă parte eu, ca un veşnic copil ce sunt, am fost atrasă de Aventurile lui Cepelică a scriitorului Gianni Rodari sau de Habarnam în Oraşul Soarelui de Nikolai Nosov, care mi-au adus aminte de copilărie. Cărţile de acum, foarte arătoase, nu semănau deloc cu cărţile puţin jerpelite din care am citit eu poveştile pe vremuri. Pentru cine nu le-a citit le recomand 🙂 pentru copiii de toate vârstele. 

Ajungând la Editura Vremea am văzut şi o carte despre care citisem anterior. Celor cărora le place un horror de calitate, este o idee să citească cartea … şi la sfârşit a rămas Coşmarul a autorului Oliviu Crâznic, un autor hunedorean prin naştere şi care a fost premiat, în 2012, cu  Premiul Societăţii Europene de Science-Fiction şi Fantasy Eurocon Encouragement Award. Romanul, după câte am citit, a mai primit şi Premiul Galileo pe anul 2011. Cartea este considerată una importantă în literatura de inspiraţie gotică din România. Altfel, la această editură am găsit şi alte titluri interesante cum ar fi: Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile de pe Venus a lui John Gray sau Mein Kampf. Istoria unei cărţi de Antoine Vitkine.

Mi-a plăcut foarte mult că pe lângă înregistrările audio-video de calitate ale editurilor Byton şi Casa Radio, care au fost prezente şi anterior la alte Saloane organizate de biblioteca noastră, au venit acum şi alte edituri cu acest specific – de muzică şi filme. Muzica mi-a plăcut şi la Personal Production – Emagazinul muzica şi am stat în cumpănă ce anume să cumpăr, oferta fiind extrem de variată, muzica valoroasă şi preţurile nu foarte mari. Sunt încă cu gândul la nişte seturi de CD-uri conţinând muzică de swing sau de jazz care mi-ar fi plăcut foarte mult. De la altă editură, E-media m-am grăbit să cumpăr un film vechi, tare drag mie pe vremea copilăriei şi care este o ecranizare a unui roman de Alexandre Dumas, Laleaua Neagră. Alain Delon fiind unul dintre actorii mei preferaţi, iar acest film şi Zorro fiind unele din cele mai gustate de noi în copilărie. Tot aici am văzut multe alte filme foarte bune, unele tot cu Alain Delon în rol principal, spre exemplu Alibi pentru un prieten, altele, însă, fiind filme româneşti antologice cum ar fi : Păcală  sau şapte filme ale regizoarei Elisabeta Bostan, într-o colecţie. Am fost bucuroasă să regăsesc piesele de teatru Sfântul Mitică blajinul a lui Aurel Baranga şi Visul unei nopţi de iarnă de Tudor Muşatescu. Sunt unele dintre piesele de teatru care mi-au rămas la suflet încă de pe vremea când le-am citit, cu atât mai mult ulterior, când le-am şi văzut. Tot aici, uitându-mă peste filmele expuse, mi-am reamintit de serile vesele când, împreună cu ai mei, am privit la peripeţiile din seria Companiei a 7-a.

Semnul întrebării

Acum când eu am terminat, voi puteţi continua şi mă gândesc să vă invit la dezbateri pe această temă, a cărţii favorite, a autorului favorit, a editurii care vă place, a filmelor pe care le-aţi fi ales. Aţi putea să-mi spuneţi şi ce anume consideraţi cel mai important la un târg de carte şi când aţi fost ultima dată la o asemenea manifestare? Iar dacă nu aţi fost – de ce anume?

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pentru cine bat clopotele?


„Moartea oricărui om mă vatămă pe mine, fiindcă mă aflu cuprins în omenire. Şi, de aceea, niciodată să nu întrebi „Pentru cine bat clopotele”. Ele bat pentru tine.„(Ernest Hemingway).

Zilele trecute mi-a trecut prin mână cartea lui Ernest HemingwayFor Whom the Bell Tolls („Pentru cine bat clopotele” / „Akiért a harang szól). Ţinând în mână cartea mi-am readus aminte cât de mult mi-a plăcut, cât de rapid am citit-o şi apoi am recitit-o pe îndelete. Deodată mi-am dat seama că în aproape 3 ani de când lucrez la Filiala 3, nu a împrumutat nimeni această carte. Poate este mai bine citită la alte secţii, sau la alte biblioteci sau, poate, cititorul din ziua de azi citeşte, cu precădere, noile apariţii editoriale. Aşa că m-am gândit s-o scot din nedreptul con de umbră şi să scriu despre ea.

Romanul este bazat pe experienţa pe care Ernest Hemingway a trăit-o în 1937, când a fost corespondent de război, în Spania, pe timpul războiului civil spaniol. Cuprinde în câteva sute de pagini o poveste încredibilă care se desfăşoară în timp de doar 4 zile şi 3 nopţi. Povestea este a unui american, Robert Jordan, care participă în război în cadrul Brigăzilor Internaţionale, alături de trupele de guerrila anti-fasciste. În viaţa reală, lăsată acasă, eroul principal este profesor de limba spaniolă în America. Dar în Spania, venit să lupte de partea republicanilor, este specialist în explozibil şi primeşte misiunea ca, în munti, în apropiere de Segovia, să distrugă un pod. Are drept călăuză pe un bătrân, pe nume Anselmo, şi ajunge la o ceată de luptători care urmează să-l ajute să-şi ducă la bun sfârşit însărcinarea. Acolo o întâlneşte pe Maria. Povestea de iubire ce se naşte între Robert şi Maria, este partea cea mai frumoasă, mai luminoasă a romanului. Pare să fie punctul de contrast cu ororile războiului. Într-un fel aceste câteva zile din viaţa lui Robert ating tot ceea ce ar fi de dorit să cunoşti şi de care să ai parte într-o viaţă întreagă. Zicala latină Carpe diem / Trăieşte clipa este potrivită aici. Povestea de dragoste este acut sub influenţa acestei trăiri de mare intensitate a momentului,  după cum ni se arată şi în citatul de mai jos, citat din gândurile eroului principal:

„Îmi închipui că în şaptezeci de ceasuri poţi trăi o viaţă la fel de plină ca în şaptezeci de ani… Deci, dacă viaţa ta schimbă cei şaptezeci de ani pe şaptezeci de ceasuri, am în clipa de față acest dar fără preţ şi sunt destul de norocos că am avut parte de el. Şi dacă nu există ceea ce se numeşte un lung răgaz, nici restul vieţilor noastre, nici un «de acum încolo», ci doar «acum», înseamnă că doar «acum» trebuie preţuit, şi sunt nespus de fericit că-l am. Acum, ahora, maintenant, heute. Acum – cât de ciudat sună dacă te gândeşti că trebuie să cuprindă lumea întreagă şi viaţa ta toată. Esta noche, astă-seară, ce soir, heute Abend.“

Evenimentele se desfăşoară în ritm alert, de aceea este o carte uşor de citit. Este foarte bine scrisă şi oferă o perspectivă unică asupra evenimentelor istorice, asupra războiului civil. Citatul din Hemingway cu care începe articolul meu, pleacă de la o idee dintr-o predică a scriitorului şi predicatorului John Donne. Acesta scrie: „Nici un om nu este o insulă completă prin el însuşi, fiecare este o bucată de continent, o parte din întreg. Moartea oricărui om mă diminuează pentru că sunt solidar cu omenirea. Prin urmare, nu întrebaţi niciodată: pentru cine cântă clopotul? Sună pentru tine.” Prin ceea ce a scris, Hemingway, în acest roman, arată cât de întrepătrunse sunt destinele noastre. Câtă influenţă au alţii asupra vieţii noastre. Ce mult înseamnă solidaritatea pentru o cauză, pentru o idee, pentru dreptate. Cât de mult influenţat este destinul nostru de hotărârile sau trădările celorlalţi. Prin tot ce facem suntem un tot. Cât despre povestea de iubire, ea oferă o perspectivă şi mai bună asupra acelui întreg pe care îl atingem doar iubind o altă persoană. Romanul curge rotund. Începe şi se termină cu Robert Jordan, singur, întins intr-o pădure de pini. În acest rotund, acest întreg se desfăşoara o poveste, o viaţă, un război şi o mare dragoste. Consider că acest roman este unul din cele mai bune scrise de Ernest Hemingway. Cartea a început să fie scrisă în 1938 şi a apărut în 1940, fiind de la bun început apreciată extrem de favorabil de critici şi atingând vânzarea de peste jumătate de milion de exemplare în câteva luni. A fost un best-seller la vremea lui, iar unul din critici care a prezentat cartea a scris:

„Iată o carte pe care oamenii o vor citi de acum înainte multă vreme, atât de multă vreme, încât cartea va trebui să fie, până la urmă, precedată fie o introducere care să reamintească altor generaţii cum s-au întâmplat evenimentele din Spania, cine a luptat acolo şi unde şi de ce. E cel mai bun roman al lui Hemingway şi unul dintre cele mai bune romane despre acest înger muritor care este omul“.

Probabil că deja momentul acela, în care lumea trebuie să citească mai multe despre războiul civil din Spania, sau despre generalul Franco a venit. Totuşi cartea este în continuare vie, personajele ei trăindu-şi povestea de război şi dragoste. Vă recomand cu căldură această carte.

Ea a fost, de altfel, ecranizată în 1943. În regia lui Sam Wood şi avându-i în rolurile principale pe Gary Cooper şi Ingrid Bergman, filmul a fost nominalizat la 9 premii Oscar, totuşi a câştigat doar unul. Pentru interpretarea rolului Pilar, acţriţa Katina Paxinou a primit premiul Oscar pentru cea mai bună acriţă într-un rol secundar (1944).

Celebra trupă Metallica a scris un cântec cu acest titlul (From Whom de Bell Tolls) inspirat din acest roman şi film.

Metallica – For Whom the Bell Tolls

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , ,

Proverbe, maxime şi cugetări celebre :)


„Omul trebuie să aibă şi prieteni şi duşmani. Prietenii îl învaţă ce trebuie să facă, iar duşmanii îl obligă să facă ce trebuie.” [Nicolae Iorga (06.06.1871-27.11.1940) istoric, om politic, poet, dramaturg, critic literar]

„Ca să înţelegi că eşti prost trebuie totuşi să-ţi meargă mintea”. [Georges Brassens (22.10.1921-19.10.1981) poet-autor, interpret şi compozitor francez]

„Este de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decât să fii pesimist şi să ai dreptate.” [Jack Penn (14.08.1909-27.11.1996) chirurg plastician, sculptor şi autor]

„Nu judecaţi oamenii după cei cu care se adună. Nu uitaţi ca Iuda avea amici ireprosabili.” [Ernest Hemingway (21.07.1899 – 02.07.1961) scriitor american]

„Dacă ceea ce ai de făcut pare simplu, înseamnă că nu ai aflat încă totul.” [Donald Westlake (12.07.1933 – 31.12.2008) scriitor american]

„Înainte să vă supăraţi pe cel care vă pune la treabă, amintiţi-vă că fără presiune nu se formează diamantele.” [Mary Case (1947-….) consultant independent]

„Dacă găseşti un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri.” [John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) om politic, preşedinte al SUA]

„Oamenii eficienţi sunt cei mai mari leneşi, dar sunt nişte leneşi inteligenţi.” [David Dunham]

„Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte.” [Søren Kierkegaard (05.05.1813-11.11.1855) scriitor şi teolog danez]

„Timiditatea – un defect al oamenilor mari, tupeul – defectul oamenilor mici.” [Maurice Coyaud (1934-….) autor francez]

„Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai facut nimic remarcabil.” [Confucius (550 î.Hr.-470 î.Hr.), filozof chinez]

„Munca în echipă presupune în primul rând să-ţi pierzi jumatate din timp explicându-le celorlalţi de ce nu au dreptate.” [Georges Wolinski (1934-….) scriitor, caricaturist francez]

„Oamenii sunt ca vinurile. Cu timpul, fie devin din ce în ce mai buni, fie se transformă în oţet.„[ Papa Ioan al XXIII-lea (25.11.1881-03.06.1963), Papă între anii 1958-1963]

„Lenea este mama tuturor viciilor, dar – fiind o mamă – trebuie respectată.” [Robert Frost (26.03.1974-29.01.1963) poet american]

„E loc sub soare pentru toată lumea. Mai ales că toată lumea vrea să stea la umbră.” [Jules Renard (22.02.1864-22.05.1910) scriitor francez]

„Primul om care a preferat să înjure decât să dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizaţiei.” [Sigmund Freud (06.05.1856-23.09.1939) medic neurolog, fondatorul şcolii psihologice de psihanaliză]

„Râsul e ca ştergătorul de parbriz: nu opreşte ploaia, dar îţi permite să îţi vezi de drum.” (Jeanne Wasbro)

„Căsătoria este triumful imaginaţiei asupra inteligenţei. A doua căsătorie este triumful speranţei asupra experienţei” [Oscar Wilde (16.10.1854-30.11.1900) scriitor irlandez

„Cine vrea să spună ceva interesant, trebuie să mintă puţin.” [Antoine de Saint Exupery) (29.06.1900-31.08.1944) scriitor francez]

„Critica este un lucru pe care poţi să-l eviţi nespunând nimic, nefăcând nimic şi nefiind nimic.” (anonim)

„Toată lumea se plânge că nu are memorie, dar nimeni nu se vaită că nu are logică.” [François de la Rochefoucauld (15.09.1613-16.03.1680) filozof şi moralist francez]

„Când vezi că ai aceeaşi părere cu majoritatea e bine să mai reflectezi o dată.” [Mark Twain (30.11.1830-21.04.1910) scriitor şi umorist american]

„România este o ţară pe care cu cât o cunoşti mai bine, cu atât o înţelegi mai puţin.” [Jonathan Scheele (07.11.1948-….) diplomat britanic, ambasador al U.E.în România (2001-2006)]

„Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut .Dar este imposibil de aflat care sunt acestea.” (legile lui Murphy)
„Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei.” [Jean Paul Sartre (21.06.1905-15.04.1980) scriitor şi filozof francez]

„Când munceşti, joacă-te. Munca, dacă este o datorie, te ucide.” [Max Jacob (12.07.1876-05.03.1944) scriitor, pictor şi critic de artă francez]

„Când ai 10 paşi de făcut, 9 paşi sunt jumătatea drumului.” (proverb chinez)

„Prea multe informaţii îţi crează impresia de vid.” [Jean Pierre April (16.08.1948-….) scriitor şi critic literar canadian]

„Nimeni nu e destul de inteligent ca să poată convinge pe un prost că e prost.” [Jean de La Fontaine (08.07.1621-13.04.1695) scriitor francez] 

„În politică, prostia nu e un handicap” [Napoleon Bonaparte (15.08.1769-05.05.1821) lider politic, general, Împărat al Franţei]

„Când statul nu plăteşte profesorii, copii sunt cei care vor plăti.” [Guy Bedos (15.06.1934-….) actor francez]

 

Etichete: , , , , , , , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat: