RSS

Arhive pe etichete: filiala nr. 3 Deva

Jules Verne câteva titluri, câteva sugestii de lectură şi filme de văzut


Jules Verne

Ieri, 24 martie 2022, s-au împlinit 117 de la moartea scriitorului Jules Verne. Sunt 9 ani de când am scris despre el. Parcă ar fi într-o altă viaţă, dar în acelaşi timp simt de parcă ar fi fost ieri.

Să povestim astăzi, când se împlinesc 185 de ani de la naşterea scriitorului francez Jules Verne (8 februarie 1828 – 24 martie 1905) despre viaţa lui şi cărţile care ne-au deschis noi orizonturi şi care ne-au cucerit în copilărie. Sper din suflet că aţi citit, că v-au plăcut scrierile lui. Pentru mine a existat o perioadă a vieţii, în care am citit fiecare volum ce apărea la Editura Ion Creangă. Frumoase, într-o ediţie cartonată, cărţile lui mă atrăgeau şi cu ajutorul lor am călătorit până la Lună, sau în adâncul pâmântului, am făcut ocolului acestuia, trecând prin Indiile negre sau coborând cu submarinul căpitanului Nemo în adâncurile oceanelor. Am fost explorator, călător, aventurier alături de personajele sale. Ce pot să vă scriu interesant despre Jules Verne – că este al doilea cel mai tradus autor din lume (după Agatha Christie) şi că anul acesta se împlinesc şi 150 de ani de la publicarea romanului său, „Cinci săptămâni în balon”.

Jules Verne ar fi trebuit să fie avocat – pentru că tatăl lui îl trimisese să studieze dreptul, la Paris. Cu toate astea el s-a îndrăgostit de literatură şi a început să scrie. Întâi piese de teatru, apoi povestiri scurte şi eseuri ştiinţifice. Până la urmă a reuşit să combine într-un mod miraculos atracţia sa pentru ştiinţă şi dragostea pentru literatură, scriind romane de anticipaţie sau science fiction, cum le numim astăzi. Devenit clasic al literaturii, este un scriitor potrivit pentru lectura de vacanţă şi care se află, oricum, pe listele de lectură primite de la şcoală. Verne se numără printre acei scriitori ai căror scrieri ce conţineau idei futuriste, imaginare, pe vremea lui, s-au adeverit şi realizat în zilele noastre. El a scris despre călătoria spre Lună în De la Pământ la Lună, despre călătoria cu balonul în Cinci săptămâni în balon, despre călătoria cu primul submarin în 20000 de leghe sub mări, cu o continuare în Insula Misterioasă, unde îl regăsim pe acelaşi misterios căpitan Nemo. Călătorii cu balonul, cu submarinul, cu o insulă cu elice sau chiar cu o casă cu abur, ne poartă pe drumuri misterioase, pline de aventură.

Locurile unde se petrec acţiunile în cărţile lui sunt diferite, Jules Verne plimbându-ne pe întregul glob – aşa că nu-i de mirare ca într-una din cărţile lui, Castelul din Carpaţi, să avem ca locaţie un castel din judeţul Hunedoara, renumita Cetate Colţ. În romanul care ne face cunoscuţi în lume, Jules Verne scrie despre un excentric bogat iar invenţia despre care scrie Verne combină imaginea şi sunetul şi a devenit, ulterior, filmul sonor. O poveste romantică învăluită de mister este cea despre care aflăm că s-ar fi petrecut cu câţiva ani înainte în Italia, pe celebra scenă a Scalei. Primadona este curtată asiduu de un conte maghiar şi de un tânăr revoluţionar român. Alegându-l pe tânăr ea vrea să părăsească scena şi să se întoarcă în România. Şi totuşi acest lucru nu se întâmplă. Peste ani acel tânăr se află în zona Castelului transilvănean unde localnicii vorbesc de o fantomă care bântuie castelul. Tânărul devine susceptibil când aude de numele proprietarului, acelaşi conte maghiar,  şi vrea să vadă aşa zisa fantomă, despre care crede că este iubita lui, celebra cântăreaţă La Stilla. Ce se întâmplă şi dacă o găseşte sau pe iubita lui, puteţi citi să aflaţi în cartea lui Jules Verne.

Două dintre cele mai cunoscute romane ale sale şi poate şi cele mai des ecranizate sunt Ocolul pământului în 80 de zileNyolcvan nap alatt a föld körül şi O călătorie spre centrul Pământului. Prima descrie o călătorie aventuroasă a unui englez, Phileas Fogg, recunoscut pentru punctualitatea şi rutina lui. Noul său valet, Passepartout, este cel care, sătul de atâtea peripeţii, alege să se angajeze la acesta, tocmai din aceste motive. Totuşi încă din prima sa zi de servici constată că patronul lui se abate de la rutina sa zilnică şi decide, în urma unui pariu făcut cu gentlemenii de la clubul său, să demonstreze că poate să înconjoare Pământul în doar 80 de zile. O călătorie aventuroasă care ne arată cum s-au dezvoltat mijloacele de transport şi care ne poartă prin multe ţări alături de personajele acestei cărţi. Dacă ceva poate să meargă prost, va merge, cu atât mai mult cu cât, odată cu plecarea lui Phileas Fogg din Anglia se constată că şi Banca Angliei a fost spartă, deci – intervin diferite obstacole de-a lungul acestui drum iar la final… vă las să citiţi cartea să vedeţi dacă şi cum a reuşit Phileas Fogg să ajungă din nou la Londra. Ecranizările acestei cărţi au fost multe. Mie mi-a plăcut să văd filmele, deşi cred că mi-a plăcut mult mai mult cartea, pe care am citit-o pe nerăsuflate. Dintre cei care au jucat rolul lui Phileas Fogg pot spune că mi-a plăcut enorm David Niven în ecranizarea din 1956 unde îi are alături pe Shirley Maclaine  şi Cantinflas în rolul lui Passepartout. Această ecranizare a primit 5 premii Oscar şi mai câştigat alte 7 premii şi 5 nominalizari.

Despre acest film legendar scrie foarte frumos Moniqueclassigue în blogul ei. Un alt film foarte bun şi care urmează cartea puţin mai amănunţit, fiind vorba de o miniserie de televiziune a fost şi ecranizarea din 1989, care are în rolul principal pe Pierce Brosnan. O ecranizare mai amuzantă şi centrată pe servitorul Passepartout, este cea realizată de compania Disney în 2004, unde rolul valetului este jucat de Jackie Chan. Aici filmul devine o comedie antrenantă, plină de acţiune marca Jackie Chan. Phileas Fogg este un inventator distrat şi foarte ciudat, de care noul său Passepartout chinez se foloseşte să scape de urmărire. Cât de aproape este de povestea originală – priviţi şi comparaţi 🙂

Cea de-a doua, O călătorie spre centrul Pământului, este una dintre acele cărţi care te ţin cu sufletul la gură. Alături de profesorul Otto Lidenbrock şi privind toată aventura prin ochii povestitorului, nepotul său Axel şi fiind călăuziţi de Hans Bielke ajungem într-o lume minunată, cu culori intense şi animale desprinse din preistorie. Aventura este palpitantă şi poate de asta şi sunt numeroase filme care ecranizează acest roman. Totuşi, ceea ce am observat, privind câteva filme, este că nu toate menţin ideea şi, mai ales, personajele iniţiale ale poveştii. Filmele încearcă să facă povestea mai romantică incluzând o femeie în echipaj şi complicând povestea inţială, cum se întâmplă şi în ecranizarea după această carte realizată în 2008, avându-l pe Brendan Fraser în rolul principal. Aici întâmplarea are loc în contemporaneitatea noastră, iar profesorul citeşte cartea O călătorie spre centrul pământului şi îşi dă seama că fratele lui, dispărut, a plecat probabil să caute drumul spre centrul pământului, aşa se face că pleacă, împreună cu nepotul său în căutarea acestuia.

În afară de multele ecranizări mai mult sau mai puţin corecte, sunt şi mulţi scriitori ce fac referiri la această carte a lui Jules Verne, sau se folosesc de conceptul apărut iniţial în ea, referitor la posibilitatea existenţei până în prezent a animalelor preistorice. Una dintre cele mai cunoscute fiind cartea lui Arthur Conan Doyle, O lume dispărută, ecranizată şi ea de mai multe ori, una dintre ecranizări fiind un serial. Tot astfel de trimiteri către animalele preistorice în contemporaneitate face şi filmul lui Michael Crichton – Jurassic Park (continuarea Jurassic Park III – o puteţi vedea împrumutând-o de la Secţia de artă şi carte franceză a bibliotecii judeţene).

Prima carte pe care am citit-o eu, de Jules Verne, a fost Copiii căpitanului Grant / Grant kapitány gyermekei şi a rămas şi acum preferata mea. În această carte de aventură, plecăm de la idilica călătorie de nuntă a Lordului Glenarvan şi tânărei sale soţii, Helena, care se află în apele Scoţiei, la bordul iahtului lui „Duncan”. Aici prind, într-o zi, un rechin în burta căruia găsesc o sticlă, care conţine în trei limbi diferite acelaşi mesaj de salvare a trei naufragiaţi, ai unei nave britanice – este vorba despre căpitanul vasului, Grant şi doi marinari. S-a aflat despre acest mesaj şi atunci, cei doi copii ai căpitanului, au venit să ceară ajutorul lordului pentru a porni în căutarea tatălui lor. Tinerii inimoşi se decid să îi ajute şi pleacă în căutare. Alături au şi un geograf francez, excentric şi foarte deştept, pe nume Jacques Paganel, care îi ajută şi interpretează frânturile mesajelor pescuite din apă. Cu ei cutreierăm şinoi lumea şi vedem, cu ochii minţii, peisaje de basm şi culturi sau civilizaţii diferite. Aventura este extremă, uneori locurile fiind periculoase şi ei mereu pe fugă. Fug de triburi canibale, dau peste oameni răuvoitori, explorează Patagonia, ajung în Australia,  trec prin strâmtori dificile şi merg în jurul lumii pe latitudinea cunoscută de 37 grade Sud. Ce se întâmplă sau dacă îşi găsesc tatăl vă recomand să citiţi ca să aflaţi.

Cartea a fost ecranizată de către compania Disney în anul 1962, cu titlul In search of the castaways. Sunt curioasă şi eu să văd acest film deoarece nu l-am văzut pănă acum.

Una din cărţile care mi s-a cerut, fiind una din cărţile aflate pe listele de lectură suplimentară, este şi  Căpitan la 15 ani / A tizenőt éves kapitány, care sper să le placă tinerilor mei cititori. O carte de aventură, unde un tânăr matelot de 15 ani devine, fără să aibă de ales, căpitan de vas şi trebuie să aducă ambarcaţiunea către America. Responsabilitatea este mare şi tânărul trebuie să se maturizeze rapid. De ce se află în această situaţie şi cât de periculos devine după ce se complică situaţia şi intervine un negustor de sclavi… vă las să citiţi şi să vedeţi despre ce este vorba. Indiferent ce alegeţi să citiţi, Jules Verne este întotdeauna un autor bun pentru vacanţă. Iar filmele care ecranizează cărţile lui sunt extrem de antrenante şi palpitante fiind pline de aventuri şi întâmplări misterioase. Biblioteca judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva deţine multe titluri de cărţi, dar şi de filme, ecranizări având la bază cărţile lui Jules Verne. Vă invit să vedeţi lista filmelor deţinute aflată în catalogul online a bibliotecii şi vă recomand să le împrumutaţi, sunt foarte bune.

Câteva recomandări de lectură pe bloguri: Cu capul în nori, Colţu’ cu muzică, LaFeeBlanche, Cel mai minunat blog, Movie Zone, Genunchiul Lumii, Innerspacejournal, Almanahe, Pretty wild,  ChGabriela’s blog, Teo Negură, Stefania’s, Personalitate autentică, Luna pătrată, AnzhelaMovies (actualmente Cineamator) şi să nu uităm să vedem şi ce-a scris Sorin-Lucian Berbecaru despre asta.

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Ultima zi de şcoală a elevilor :) retrospectiva ultimelor săptămâni – acţiuni organizate


În sfârşit vacanţa elevilor a venit, a fost ultima zi de şcoală ieri! În ultimele două săptămâni am avut numeroase acţiuni cu elevii. S-au ţinut şi ore când a fost nevoie de informaţia culeasă de pe internet, accesul la calculatoarele din clasa de informatică a şcolii nefiind posibil pentru că sălile erau ocupate cu bacalaureatul. În concluzie, biblioteca a fost alături de şcoală, de profesori şi de elevii foarte încântaţi să schimbe ceva din rutina obişnuită. Elevii claselor a IX-a şi XI-a Turism au căutat noi tutoriale pentru noi modalităţi de ornarea sălilor festive sau aranjarea meselor, s-au documentat asupra serviciilor în turism şi ce presupune munca unui ospătar astăzi. Elevii au fost foarte interesaţi, mulţi dintre ei sperând, sau chiar având contracte pe vară în diferite staţiuni. O altă acţiune a fost şi cea organizată pentru elevii altei clase a IV-a ca să vizioneze filmul VUK, despre care am scris cu altă ocazie. Oricum, a fost o perioadă foarte aglomerată aici la noi, la Filiala nr. 3. Iar pentru Biblionet au venit extrem de mulţi elevi. Sper ca elevii să nu uite că programul bibliotecii nu se va schimba nici în vacanţa aşa că aştept să vină, să împrumute cărţi sau să le restituie pe cele deja împrumutate, sau să utilizeze internetul gratuit, la Biblionet.

Această prezentare necesită JavaScript.

 
 

Etichete: , , , , , ,

Cine este VUK?


O nouă acţiune a Filialei nr. 3, a adus copiii la bibliotecă, de data aceasta pentru a viziona un film, ecranizare a unei cărţi, lectură obligatorie la clasa a IV-a.

Vuk este o carte pentru copii scrisă de scriitorul şi publicistul maghiar, Fekete István. Din păcate, nu ştiu să fi fost tradusă în română, pentru că altfel mi-aş fi dorit s-o fi citit şi eu. În schimb am văzut, recent, alături de copiii clasei a IV-a filmul de desene animate care ecranizează povestea. Este o poveste interesantă, captivantă şi emoţionantă despre un pui de vulpe. Vuk scapă cu viaţă când întreaga lui familie este găsită de vânători şi este crescut de un „unchi” înţelept, pe nume Karak. Viaţa lui Vuk se schimbă iar el, crescând, devine curajos şi foarte deştept. O cunoaşte şi o salvează viitoarea lui pereche. Pe om, sau mai degrabă, pe vănător îl numesc Simabőrű (în traducere ar fi Piele fină). Acest nume poate fi aplicat tuturor oamenilor, de fapt. În final Vuk se răzbună pe cel care i-a ucis familia, răpindu-i toate păsările din curte. Bineînţeles că sunt repercursiuni ale acestei fapte. Oamenii se adună să urmărească vulpea, sau vulpile vinovate. În urmărirea lor de către oameni sunt prinşi într-o capcană iar Karak se sacrifică, pentru a le asigura lor scăparea. La finalul filmului m-am trezit urând din suflet vânătoarea, dezaprobând oamenii în general şi compătimind animalele. M-a interesat foarte mult reacţia copiilor foarte apropiată de ceea ce simţeam eu, atât că ei, studiind opera şi citind anterior cartea, ştiau la ce să se aştepte. Copiilor le-a plăcut mult filmul, au râs, pentru că textul este amuzant, au avut lacrimi în ochi în unele situaţii. Mi-a plăcut discuţia şi întrebările pe care d-na învăţătoare le-a pus la finalul filmului. Copiii au dovedit prin răspunsurile lor că au înţeles mesajului cărţii lui Fekete István şi au fost emoţionaţi de tristeţea pierderii unei familii.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Vă invit să-i citiţi şi pe: Almanahe, ChGabriela, AnzhelaMovies, Colţu’ cu muzică, Convieţuire, Cronicile unui psihoterapeut, Cu capul în nori, Fructizta, Innerspacejournal, Svejk, Teo Negură, LaFeeBlanche, Stefania’s, Şiraguri de mărgele, Pluta cu paparude, Idei şi idei, Biblioteca Judeţeană Ovid Densusianu Hunedoara-Deva -blog, Tzucutza’s World

 

Etichete: , , , , , , , , ,

În mijlocul acţiunii!


Azi, la Filiala nr. 3 a Bibliotecii Judeţene Ovid Densusianu Hunedoara-Deva, a avut loc o activitate interesantă. Elevii maghiari de la şcoala „Hansági Ferenc” din localitatea Szeged din Ungaria, aflaţi într-un schimb de experienţă, au poposit şi la noi pentru studiu. Această oprire era una stabilită în cadrul proiectului desfăşurat în cadrul celor două şcoli (Grupul Şcolar Tegás Gábor şi  „Hansági Ferenc” Vendégátóipari és Idegenforgalmi Szakiskola) sub numele „HATÁRTALANUL: Újra főzzük: dévai és szegedi diákok ételrecept-gyűjteményt készítenek” (traducerea aproximativă: „Fără frontiere: Gătim din nou: elevii deveni şi cei din Szeged pregătesc o antologie de reţete de mâncăruri”). Pentru această antologie de reţete au căutat specialităţi specifice transilvane. Fiind mai mulţi, munca a fost împărţită. Unii au atacat cu curaj cărţile, şi-au notat reţetele iar ceilalalţi au căutat pe internet poze sau reteţe tradiţionale. Cărţile erau cu atât mai bune cu cât erau mai vechi, aşa că s-au bucurat de mare atenţie câteva din cărţile aflate la raft şi neîmprumutate de mai mult timp. Una peste alta, toate au decurs bine şi toată lumea a plecat mulţumită: elevii că au găsit ce căutat, profesorii că i-au văzut atât de implicaţi pe copii, iar eu că am putut să le fiu de ajutor. Având în vedere că mâine, pe 23 aprilie, este Ziua bibliotecarului, putem spune că şi această manifestare s-ar încadra în evenimentele organizate cu ocazia acestei zile.

Această prezentare necesită JavaScript.

 
 

Etichete: , , , , ,

Deschiderea Centrului Biblionet la Filiala nr. 3


Un lucru important pentru voi s-a întâmplat deja! Pe 27 februarie 2012 a avut loc inaugurarea Centrului Biblionet la Filiala nr. 3  a Bibliotecii Judeţene Ovid Densusianu Hunedoara-Deva. S-a tăiat panglica, pe care, de altfel, am păstrat-o ca amintire pentru posteritate. Martori la eveniment am fost mai multi, cei care au tăiat panglica au fost chiar directorii Sebastian Bara (biblioteca judeţeană) şi Kocsis Attila (grupul şcolar) cât şi coordonatorul nostru, Daniel Oprean.

Aşteptam şi noi cu nerăbdare acest eveniment, dar tinerii ne-au întrecut, iar entuziasmul lor faţă de această noutate oferită de biblioteca noastră, a fost molipsitor. Toate cele 10 calculatoare ale centrului s-au ocupat imediat, multi alţii aşteptându-şi, curioşi şi nerăbdători, rândul la calculator.

Mulţumim pentru această realizare tuturor celor implicaţi activ: IREX România, colegilor noştri traineri, coordonatorului nostru, directorului Sebastian Bara, cât şi, bineînţeles, Fundaţiei Bill şi Melinda Gates pentru donaţia generoasă.

De atunci încoace, mulţi dintre cei aflaţi la deschidere au devenit permanenţii noştri vizitatori. O idee bună şi pentru voi! Dacă vreţi să accesaţi INTERNETUL GRATUIT, o puteţi face acum şi din cocheta noastră locaţie.Vă aşteptăm cu drag

Această prezentare necesită JavaScript.

 
5 comentarii

Scris de pe 6 aprilie 2012 în Ştiri

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat: