Steaua care străluceşte, de Maria-Veronica Armean – recomandare de lectură

Azi vreau să vă povestesc despre o nouă carte, un alt debut editorial al unei foarte tinere scriitoare, Maria-Veronica Armean, şi un titlu parcă predestinat reuşitei: „Steaua care străluceşte„. Romanul a apărut la Editura Emia din Deva şi încă din prefaţa scrisă de editorul Paulina Popa mi-am dat seama că urmează să fac o incursiune într-o lume fantasy bogat imaginată de tânăra autoare. Îmi plac oamenii care citesc, îmi plac toţi tinerii care îşi găsesc refugiul şi relaxarea alături de o carte bună, dar şi mai mult mă uimesc cei care au talentul necesar, imaginaţia şi curajul de a-şi aşterne propriile gânduri şi poveşti într-o carte. Cu atât mai mult mă bucur când rândurile lor au ecoul scontat în rândul cititorilor şi ajung să fie premiaţi. Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva organizează, în fiecare an, cu ocazia Zilei Copilului, Trofeul Micului Cititor.  Unul dintre premiile oferite în cadrul manifestării este  „Cel mai bun autor de carte pentru copii”, pe care Maria-Veronica Armean l-a câştigat la această a 35-a ediţie, despre care puteţi citi mai multe din articolul pe care l-a scris domnul manager, Sebastian Bara, AICI. Mulţi dintre autorii români cunoscuţi şi îndrăgiţi de copii au primit acest premiu de-a lungul anilor fie ei tineri sau consacraţi. Maria-Veronica Armean, autoarea despre care povestim astăzi, este o tânără care şi-a publicat romanul la 13 ani. Scris în genul urban-fantasy, în roman regăsim printre personaje atât vrăjitoare, cât şi vampiri sau vârcolaci. Preferinţa autoarei pentru acest gen literar este subliniată şi prin menţionarea romanului Cartea pierdută a vrăjitoarelor (o carte care şi mie mi-a plăcut şi despre care am vorbit aici), pe care eroina cărţii, Monotype Korsyva, îl citeşte la începutul acţiunii. Este o reuşită să urmăreşti, la asemenea vârstă fragedă, firul narativ al unei scrieri, să poţi să creezi o lume, să îţi imaginezi o poveste care să fie coerentă, care să se dezvolte pe mai multe planuri şi cu atât mai mult este o reuşită dacă aceasta place şi altora. Citind, mă gândeam la copilăria mea, la ce făceam eu la vârsta autoarei. Eram preocupată de şcoală, de joacă, de cititul cărţilor, începusem să scriu compuneri mai lungi şi am încercat să scriu chiar două capitole dintr-un roman. Mi s-a părut extrem de greu să inventez povestea, să scriu dialogurile şi am încheiat cu acel roman. Cred că asta se întâmplă când eşti copil, când nu ai experienţa scrierii şi poate nici talentul necesar. De asta îmi plac copiii care reuşesc să ducă la capăt această muncă. Pentru că nu vorbim aici numai de talent, ci şi de muncă susţinută.

Interesant pentru mine a fost şi alegerea unui limbaj specific pe care autoarea îl numeşte adolescentin. Este greu de pronunţat, dar pare amuzant când îl citeşti. Numele personajului principal feminin (Monotype Korsyva) mi s-a părut cunoscut şi pe urmă mi-am amintit că Monotype Corsiva este un font de scriere pe calculator şi m-am întrebat dacă este oare fontul cu care autoarea şi-a scris romanul. Locurile unde se desfăşoară acţiunea sunt mai multe şi deşi sunt numite, simţi că localizarea ar putea fi oriunde pe pământ, într-un loc unde noi să-l considerăm exotic şi misterios. Este doar primul pas făcut de Maria-Veronica Armean şi cred (această carte este doar primul volum al seriei) că odată ce se va maturiza, având deja experienţa scriiturii şi pe cea de viaţă necesară, ne vor captiva şi scrierile sale viitoare. Povestea se deschide cu un jurământ scris pe un Contract Negru al unuia dintre vrăjitorii răi ai familiei Korsyva. Acesta se angajează prin contract în faţa Îngerului căzut, ca prin urmaşii săi să o sacrifice pe cea mai mare Vrăjitoare a Stemei şi Cercului Roşu, în schimbul Ridicării Vocii Albe din Palatul Swyssgerbarr. La un aşa debut, urmează bineînţeles o continuare plină de acţiune. Se întâmplă foarte multe tragedii, ai sub ochi o întreagă viaţă spulberată. Cele mai urâte temeri ale unui copil, ca aceea de a-şi pierde părinţii, de-a se trezi singur în lume, sunt explorate de tânăra autoare. Cu o imaginaţie debordantă aceasta reuşeşte să creeze situaţii limită, de viaţă şi moarte. Dorinţa oricărui copil de-a fi mare, de-a trăi poveşti de iubire sau de-a avea putere în lumea adultă mi s-a părut că se dezvăluie, odată ce în roman ajungem să facem un pas în timp şi de la cei 13 ani plini de ghinion ai eroinei (din cauza pierderii părinţilor), ajungem la frumoasa vârstă de 18 ani. Ce se întâmplă în carte, de cine trebuie să se ferească tânara eroină şi fratele acesteia şi cine este cea mai puternică Vrăjitoare a Stemei şi Cercului Roşu… vă invit să citiţi şi să aflaţi.

 

Întrebările de final ale bibliotecarului: Ce alte cărţi scrise de tineri autori aţi citit şi v-au plăcut? Vă place literatura urban-fantasy? Ce autori v-au plăcut şi îmi puteţi recomanda? Ce întebări i-aţi adresa autoarei dacă aţi întâlni-o?

 

Cei cinci premianţi ai Clubului „Să povestim despre o carte”

Mulţumită editurilor Polirom şi Curtea Veche de unde Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva a primit mai multe donaţii, sunt în măsură să premiez pe cinci dintre voi, cei care aţi avut cele mai multe intervenţii şi comentarii la articolele postate şi cu care am povestit despre cărţi. În acest an am strâns mulţi abonaţi. Mulţi dintre voi aţi fost atraşi chiar de idea unui club virtual de lectură. Sunteţi deja 237 abonaţi la acest blog, din care mai mult de 40 dintre voi îmi comentaţi frecvent postările. Iar acest blog este aproape de a atinge 100000 de vizualizări. Vă mulţumesc tuturor celor care v-aţi făcut un obicei din a mă urmări, care apreciaţi ceea ce biblioteca poate oferi şi virtual utilizatorilor. Sunteţi mulţi cei care aţi contribuit cu analize şi recenzii de valoare de-a lungul acestui an, din aprilie, de când s-a înfiinţat clubul de lectură. Îmi pare rău că nu vă pot premia pe toţi cei care aţi comentat, pe toţi cei care ne-aţi povestit frumos despre cărţile pe care le-am avut de citit la club. Sper, însă, ca aceste premii să fie un imbold pentru viitor,  ca să urmăriţi cu atenţie blogul, să citiţi cărţile propuse, şi bineînţeles să le comentaţi ulterior.

Cele 5 premii vor conţine fiecare 3 cărţi. Fiecare din premianţi vor avea surpriza să afle care sunt acelea când vor deschide pachetele, pentru că tilurile conţinute vor diferi de la un pachet la altul. Totuşi, pot să vă spun despre ce titluri vorbim: Amigdalita lui Tarzan, de Alfredo Bryce Echenique ; O poveste, de Alessandro Baricco ; Kyra, de Carol Gilligan ; Guvernarea din umbră, de Jim Marrs ; Copiii lui Hansen, de Ognjen Spahić şi Acid House, de Irvine Welsh. Mulţumim celor două edituri menţionate mai sus. Nu sunt singurele care au făcut donaţii de valoare în acest an, se întâmplă să fie cele de la care am primit eu cărţile pentru premii.

Cei 5 merituoşi premianţi sunt:

Beausergent, Shiki Shiki, Maria Riţiu, Drugwash şi Lavinia de la Roşu Vertical.

Pentru ca să pot să vă trimit cărţile de premiu am nevoie de datele voastre, de adrese. Este mai simplu pentru singura deveancă – căreia îi voi înmâna personal pachetul. Aveţi toate datele de contact AICI. Aş prefera să vorbesc cu voi la telefon, aveţi în link şi numărul de telefon al bibliotecii (puteţi suna în cursul zilei, până la ora 16, de luni până joi şi până la 13.30, vinerea). Dar puteţi să îmi scrieţi pe mail-ul afişat sau mesaj pe pagina de facebook. Cu cât îmi trimiteţi datele mai repede, cu atât voi putea să trimit şi eu coletele în timp util, deci sper să aflu veşti de la voi cât mai curând.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Peregrin prin Salonul Editurilor Hunedorene 2012 (1)

„Nu ştiu alţii cum sunt”, dar eu când mă aflu între atâtea cărţi frumoase, noi şi mirosind încă a proaspăt tipărit nici nu ştiu când trece vremea. Anul acesta, la Salonul Editurilor Hunedorene, am fost pentru prima dată un simplu vizitator, cumpărator şi am participat pentru că asta mi-ar fi plăcut să fac, chiar dacă lucrez sau nu la bibliotecă. Am scris că abia aşteptam momentul acesta, cu atât mai mult cu cât au venit mai multe edituri ca niciodată. Aşteptarea mea n-a fost zadarnică şi singura problemă a fost că aş fi cumpărat mult mai multe cărţi decât am făcut-o. Criteriul după care le-am ales pe cele pe care le-am cumpărat a fost, în cazul unora, primul impuls, în cazul altora o caldă amintire pe care le-o păstrez autorilor. Pe unele le-am luat pentru a le face cadou, iar altele pentru că am citit recomandările făcute pe alte bloguri. Oricum ar fi, eu mă bazez pe bibliotecă să cumpere toate celelalte cărţi pe care nu le-am putut achiziţiona, pe care am simţit nevoia să le frunzăresc, să le citesc, să le am. Este greu să alegi când ai de unde alege. Despre cărţile achiziţionate voi scrie pe rând pe acest blog. Acum mi-ar place să vă descriu frumuseţea întregii manifestări. Locaţia, Deva Mall, este foarte potrivită acestui Salon, spaţiul dedicat (Salle d’Or) fiind generos şi foarte frumos. Cu toate că spaţiul sălii este mare, având în vedere numărul mare de edituri, a fost firesc să fie acaparat şi holul, aşa că încă înainte de intrarea în sală faci primul popas – cărţi bune, muzică la fel de bună şi oameni amabili.

Matematica îngerului

Monografia Judeţului Hunedoara

Am participat şi la câteva prezentări ale unor edituri şi lansări de carte. Chiar când am intrat era prezentată Editura Emia şi cartea doamnei Paulina Popa, Matematica îngerului. Multă lume, frumoasă prezentare şi la final Editura Emia a premiat cu Ordinul de „Cavaleri ai Cărţii” în Ţinutul EMIA pe d-nul director Sebastian Bara, pe d-na Denisa  Toma şi pe domnii Ioachim Lazăr, Liviu Lazăr, Vasile Ionaş pentru activitatea lor în slujba culturii şi care fac parte din colectivul redacţional care a editat Monografia Judeţului Hunedoara . N-au fost însă singurii premiaţi ci au fost acompaniaţi de oameni aleşi, scriitori care au fost publicaţi de Editura Emia: Florea Uliu şi Florin Măceşan, Ciprian Dacian Drăgan, Florin Dobrei, Vasile Ionaş, Dumitru Tâlvescu, Mihai Cimbru, părintele Pantelimon Tîrban, Camelia Enăchiţă Stoicescu, Didina Botgros, Nicolae Cristea, Lazăr Plăcintă, Dănuţ Drăgulescu şi alţii.

Aurel Pantea

Nimicitorul

La Editura Limes m-am bucurat să-l regăsesc şi să particip la prezentarea ultimei apariţii editoriale a domnului Aurel Pantea, unul din poeţii contemporani pe care îi citesc cu interes şi care reuşeşte să mă pună pe gânduri prin temele abordate, citindu-l cu mare plăcere. Pe lângă faptul că este şi un critic literar cunoscut, pentru mine este, în acelaşi timp, unul din profesorii greu de uitat pe care i-am avut în timpul facultăţii. M-am bucurat să-l revăd, să-l ascult citind din compoziţiile proprii şi am făcut o călătorie prin timp, amintindu-mi cu drag de zilele pe când băteam săptămânal drumul spre Alba Iulia şi mă pregăteam intens pentru examene.

Şarama

În braţe străine

De la Editura Tritonic, domnul Bogdan Hrib a fost, ca întotdeauna convingător, vorbind despre cărţile scoase de această editură, de colecţiile de care ştiam şi care se continuă cu noi apariţii editoriale. Am fost încântată că a apărut o nouă carte a Oanei Stoica Mujea, Şarama. Cumpărasem anterior o carte poliţistă de-a ei, Parfumul văduvei negre, care mi-a plăcut, a fost antrenantă şi plină de suspans de la prima la ultima pagină. Am înţeles că Sarama face parte dintre cărţile fantasy ale autoarei. M-am bucurat să regăsesc cartea Andrei Pavel, al cărei blog îl urmăresc şi pe care mă bucur s-o pot readuce din nou în atenţia voastră. Scriitoare care este încă elevă de liceu – a fost publicată în Colecţia Crime Scene, romanul ei de debut, În braţe străine, fiind câştigătorul premiului Crime Scene Writers Club pentru cel mai bun roman trimis la concursul de manuscrise. Am cumpărat această carte şi abia aştept să o citesc şi să vă povestesc despre ea.

Având în vedere că eu nu fac prezentarea editurilor, că nu am fost prezentă la toate aceste lansări şi prezentări, sper din suflet să nu rănesc pe nimeni scriind despre unele edituri şi nemenţionând altele. Este firesc ca eu, ca simplu cititor, să am preferinţe, dar voi, cei care mă citiţi sau care aţi fost la manifestare, sper să mă completaţi, să amintiţi editurile care v-au făcut vouă cu ochiul, care v-au încântat şi ale căror titluri v-au făcut să deschideţi sufletul şi buzunarul. Iar dacă n-aţi participat la Salonul Editurilor Hunedorene, dar aţi fost la alte târguri de carte unde aţi fi fost atraşi de o carte sau alta, puteţi să menţionaţi titlurile, editurile care vă plac. O să continui pe această temă, prezentând alte edituri de la care am cumpărat cărţi, sau ale căror titluri m-au făcut curioasă, în articolul viitor. Vă las să priviţi câteva imagini pe care le-am găsit pe Youtube şi care fac mai mult decât cuvintele. Sursa este Dan Orghici.

Despre manifestare puteţi citi ce au scris alţii

Părerea mea! – blog ; City News.ro ; Servus Hunedoara,  Ziarul Hunedoreanul, Adevărul.ro, Glasul Hunedoarei