RSS

Nord şi Sud, de Elizabeth Gaskell – la Clubul de lectură „Să povestim despre-o carte”

12 Mar

Elizabeth Gaskell

Elizabeth Gaskell

Astăzi povestim despre una din cărţile pe care le-am citit pe vremuri şi le-am recititIMG_20140301_185215_1 din nou cu aceeaşi plăcere, North and South / Nord şi SudÉszak és Dél romanul scriitoarei Elizabeth Gaskell. Scriitoarea britanică, născută pe 29 septembrie 1910 în Cheyne Walk, Chelsea, a fost cea mai mică dintre cei opt copii ai familiei. Din păcate mama ei a murit dându-i viaţă. Aşa se face că ea a trăit mult timp alături de mătuşa dinspre mamă, Hannah Lumb sau alături de bunici. Datorită vremurilor, a bolilor şi lipsei medicamentelor (aceeaşi problemă ca şi în cazul fraţilor Brontë) doar doi dintre copiii familiei Cleghorn Stevenson (numele scriitoarei la naştere) au reuşit să ajungă la maturitate – Elizabeth şi fratele său, John. Viaţa ei, problemele personale, relaţiile pe care le-a avut cu mama vitregă, cu tatăl ei, au fost prinse în cărţile sale. Cele mai reuşite scrieri, cele pe care le înţelegem şi le receptăm şi cu sufletul nu doar cu mintea, sunt cele în care autorii scriu bazându-se pe experienţe personale, viaţa lor reală, de aceea romanele edesek-es-mostohak--3959792-90Elizabethei Gaskell se citesc uşor, sunt atractive şi simţi că prind frânturi de viaţă între coperţicranford-500x500, devenind fresce ale societăţii acelor vremuri. Dacă în romanul Cranfod, unde este descrisă viaţa într-un sat din Anglia, scriitoarea descrie viaţa pe care a dus-o împreună cu mătuşa ei, în Knutsford, iar în Wives and daughters / Soţii şi fiice / Édesek és mostohák scrie despre relaţiile complicate care se nasc atunci când tatăl se recăsătoreşte (caz concret în viaţa autoarei, când tatăl ei îşi întemeiază o nouă familie şi are şi alţi doi copii), în Nord şi Sud, autoarea descrie viaţa, împrejurările şi problemele specifice apărute în urma industrializării cu care devine familiarizată odată ce, măritată fiind, ajunge într-un oraş din nordul Angliei, unde soţul ei este pastor.

Toate aceste date despre viaţa autoarei, despre roman, mi-au lipsit când am citit prima dată romanul. Deşi am Nord şi Sud. Elizabeth Gaskell. 1979constatat ulterior că l-am avut şi acasă, în biblioteca părintească, eu l-am citit împrumutându-l de la biblioteca oraşului unde am crescut. Pe vremea când l-am citit (pe la sfârşitul anilor ’80) se difuza la televizor un serial cu acelaşi titlu, Nord şi Sud, în care era vorba de războiul de secesiune din America. Îmi plăcea serialul şi de aceea, când am văzut cartea în raftul bibliotecii, am luat-o repede pentru că m-am gândit că pe baza ei a fost ecranizat. Când am ajuns acasă, cu mare nerăbdare m-am apucat să citesc. Din primele pagini nu părea să aibă nimic comun cu America şi cu familiile Hazard şi Main. Iniţial dezamăgită, narațiunea  m-a furat şi m-a prins. Povestea începe cu o nuntă, cea a lui Edith, verişoara lui Margaret Hale, eroina cărţii. De aici înţelegem că Margaret a locuit mult timp alături de mătuşa, unchiul şi verişoara sa. A fost prietena şi companioana verişoarei sale, neuitându-se totuşi că este ruda săracă a familiei şi fiind cazată într-o cameră mică, asemănătoare celei dedicate servitorilor. Mătuşa sa, care s-a măritat de bunăvoie cu un om avut şi mai în vârstă, o invidia pe sora ei, care s-a măritat din dragoste – ideal pe eszak-es-del--5638704-90care i l-a insuflat şi fiicei sale. Edith se căsătoreşte cu un ofiţer fără avere, căpitanul Lennox, cu care urmează să plece în insula Corfu, unde este staţionat regimentul acestuia. Această poveste de dragoste nu este urmărită şi te întrebi sincer, având în vedere că Edith n-a făcut niciodată nimic, având servitori pentru orice, cum se va descurca în viaţa cazonă pe care urmează s-o ducă. Cu prilejul acestei nunţi, Elizabeth îl cunoaşte pe fratele mai mare al mirelui, Henry Lennox, „singurul membru nearătos într-o familie de oameni deosebit de frumoşi” dar a cărui figură „îi era inteligentă, subtilă şi mobilă” şi care urmărea pregătirile de nuntă cu un aer uşor sarcastic. Acesta este atras de frumuseţea şi inteligenţa tinerei fete. Așa că pleacă s-o caute în Helstone. O cerere în căsătorie pare ceva la care ea nu s-a gândit, dar care totuşi se întâmplă. Ce răspunde fata luată pe neașteptate? Oare poate să-l privească ca pe un iubit când era obișnuită să-l considere prieten? Hotărârea ei pare definitivă, totuși pentru el rămân speranțe…

nord si sud-Pe de altă parte, pastorul Hale, „unul dintre cei mai buni predicatori … şi un perfect preot de parohie (op. cit. p. 19), schimbă cursul vieții lor tihnite dusă în sudul călduros și umed al Angliei. Acesta (precum tatăl autoarei, pastorul unitarian William Stevenson) renunță la biserica anglicană, pe motive de conștiință, conflict de opinii. Așa se face că, după ce este măcinat zilnic de nemulţumirile soţiei sale (femeie crescută cu anumite standarde şi care suferă de lipsa banilor şi apartenenţei la lumea bună) care şi-ar dori ca el să primească o parohie mai importantă, în loc să-i facă pe plac el renunţă la venitul mic dar sigur și la mica parohie aflată în Helstone, un adevărat colţ de rai în sudul Angliei şi alege să devină profesor particular şi să se mute într-un oraş industrial, Milton-Norhern din comitatul Darkshire (în traducere liberă – Comitatul întunecat).  

Doamna Hale, o femeie delicată și suferindă mai ales când lucrurile nu merg conform propriilor vise, se aseamănă parţial cu mama descrisă de Jane Austen în romanul Mândrie și prejudecată. Dintre toate personajele cărţii, totuşi cel al mamei este cel mai puţin dezvoltat şi credibil, cel puţin din punctul meu de vedere. M-am gândit că acest lucru este şi din cauză că autoarea nu a avut propriu-zis mama şi nu îşi poate imagina una credibilă. Ea este personajul creionat, ce nu contează cu adevărat nici în fața soțului său care nu-i spune ce probleme îl macină și nici faptul că a renunțat la funcția de pastor. Devine sarcina Elizabethei de a-i comunica aceste hotărâri ce afectează întreaga familie. 

Realitatea crudă era faptul că tatăl ei îngăduise îndoielilor amăgitoare să-i năpădească atât de tare mintea, încât devenise un schismatic – un proscris; toate schimbările care decurgeau de aici se grupau în jurul acestui fapt distrugător (Margaret  Hale, op. cit., p. 57-58).

Mi-a displăcut felul cum a procedat aici pastorul, care recunoaşte că este un laş care nu suportă să le pricinuiască durere celor dragi şi, după câte mi se pare mie, un visător – egoist, totodată. Dacă n-aș fi știut că există un model real al acestei fapte, aș fi spus că aici autoarea a creat acest conflict doar pentru a putea muta familia şi a realiza o paralelă antagonică între sudul şi nordul Angliei. Văzute prin prisme diferite Helstone poate fi:

E doar un cătun; nu cred că aş putea să-l numesc sat. Nu e decât o biserică şi, pe pajiştea de lângă ea, câteva case – mai curând un fel de bordeie – năpădite de trandafiri cătărători. (Margaret Hale, în Nord şi Sud de Elizabeth Gaskell, Editura Vivaldi 1995, p. 14-15).

Helstone e ca un sat dintr-o poezie – dintr-o poezie de Tennyson. (Margaret Hale, op. cit. p. 15).

Drumurile sunt atât de frumoase , încât ar fi o ruşine să foloseşti trăsura – aproape o ruşine să călăreşti. (Margaret Hale, op. cit., p. 16).

– Doar nu crezi că funinginea dintr-un oraş industrial, plin de coşuri şi murdărie ca Milton-Northern, o să fi e mai bună decât aerul de aici, curat şi proaspăt, chiar dacă prea umed şi te slăbeşte (Doamna Hale, op. cit., p. 62).

Faţă de aceste descrieri idilice, încă înainte de-a ajunge în Milton:

Cu multe mile înainte de Milton, zăriră un nor plumburiu atârnând la orizont, în direcţia în care se afla oraşul.[ …] Cu cât se apropiau de oraş, cu atât văzduhul părea să miroasă şi chiar să aibă gust de fum; de fapt nu aerul avea cu adevărat gust sau miros, ci, mai degrabă, nu se simţea mireasma de iarbă şi verdeaţă.(Op. cit., p. 83).

Margaret HaleÎn acest oraş cu miros şi gust de fum, în care cenuşiul şi noroiul era la el acasă, apare o domnişoară ca Margaret Hale, plină de colorit, vibrând de viaţă, frumoasă, autoritară, demnă şi cu prestanţă regală. Asta-i ceea ce vede John Thornton, prosperul industriaş, proprietar de fabrică şi viitor elev al domnului Hale. El a decis că n-o place, pentru că pe când el o privea admirativ, ea îl trata cu mândră nepăsare… Părerea ei proastă să se menţină? Părerea lui să se schimbe? Povestea de dragoste m-a dus cu gândul din nou la Mândrie şi prejudecată. Furtunoasă relaţie în care d-ra Hale pare să fie mereu în conflict cu d-l Thornton. Problemele sociale alimentează prejudecata iniţială, iar John Thorntonorgoliul ambilor parteneri îi împiedică să renunţe. Cum se termină?? Este o poveste la care o fată modernă poate visa 🙂  Oricum asta este doar o parte din roman. Mi-a rămas întipărită însă în memorie descrierea fabricii, condiţiile de muncă şi faptul că şi copiii lucrau de la vârste fragede. Citind acest roman sau Shirley de Charlotte Brontë am înţeles mult mai bine conceptul de revoluţie industrială în Anglia, despre care am învăţat pe vremuri la istorie. Mie datele seci istorice nu reuşesc să-mi rămână în memorie, dar citind un roman care cuprinde şi asemenea date de viaţă, care face o frescă a acelor vremuri şi reuşeşte să îmbine poveşti de dragoste cu probleme existenţiale şi sociale – asigură o ancoră unde acele date să se prindă. Aşa pot să reţin că odată cu motorul cu aburi perfecţionat a lui James Watt – putem spune că a început Revoluţia industrială – 1784, iar primul domeniu unde s-a utilizat acesta a fost în industria textilă.

nord-e-sud-by-elizabeth-gaskell-prima-edizion-L-D8u-a8Romanul lui Elizabeth Gaskell a fost excelent ecranizat de BBC în 2004, în regia lui Brian Percival şi avându-i ca protagonişti pe Richard Armitage, care a făcut un rol foarte bun interpretându-l pe John Thornton şi pe Daniela Denby-Ashe, în rolul lui Margaret Hale. O miniserie care urmăreşte fidel cartea şi care ne oferă o variantă vizuală a condiţiilor de muncă, a fabricilor acelor începuturi. Vă recomand cu mare căldură atât filmul, cât şi cartea.

Aştept cu nerăbdare părerile voastre despre această carte, despre film dacă l-aţi văzut. Sunt curioasă ce aţi fi question-markfăcut dacă aţi fi trăit pe acele vremuri? Sunteţi întreprinzători cum era John Thornton, aţi fi făcut munca din fabrici sau credeţi că aţi fi luat-o pe calea pastorului Hale – profesând după o viaţă petrecută ca om al bisericii? Ori aţi fi fost o domnişoară de familie bună, ca şi Margaret Hale, care să facă muncă întru ajutorul muncitorilor din fabrici? Cine ar fi ales să se mărite din dragoste cu un ofiţer, precum verişoara Edith? 🙂 Întrebări…

Puteţi să citiţi şi ce a scris Ely despre această carte  şi despre film pe frumosul blog Cuvinte vrăjite

Anunțuri
 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

31 de răspunsuri la „Nord şi Sud, de Elizabeth Gaskell – la Clubul de lectură „Să povestim despre-o carte”

  1. Ritiu Maria

    Martie 12, 2014 at 10:12 pm

    M-am delectat cititnd articolul tau despre o carte care te marcheaza si care reflecta relatiile interumane, sociale, precum si discrepantele ce exista intre cei ce-si duc traiul muncind inca de mici copii si clasele instarite care, primesc totul de-a gata si nu se confrunta cu viata decat atunci cand isi iau soarta in propriile mani si doresc sa-si croiasca viata, asa cum considera ca trebuie s-o traiasca.
    Ai mare dreptate ca, operele care au ca subiect evenimente traite de autor si redate cu maiestrie, sunt cele mai captivante si iti ofera ,de fapt, modele de urmat, care te pot inspira, in propria. ta viata.
    Nu am cunoscut nici eu detaliile din viata autoarei, faptul ca a fost lipsita de dragostea mamei care a murit, dandu-i viata si ca, a avut mama vitrega, iar tatal se ocupa doar de slujba lui.
    Diferenta dintre viata din sud si cea din nord, din zonele industrializate, este mare si sa-ti croiesti viata intr-o zona unde „simti” in aer, in fiecare moment, mirosul de fum si de substante provenite din fabrici, nu este tocmai idilic si de aceea este hotarata sa faca ceva in folosul acelor oameni care trudesc zilnic in niste conditii improprii, primind drept rasplata doar atatia bani, cat sa nu moara de foame.
    Dragostea apare in roman prin personajele Margaret si Jhon, proprietarul fabricii, din aceea localitate imbacsita de fum si noroaie si nu stii cum vor finaliza povestea pentru ca, mereu sunt in discordanta si mereu ceva se intampla si-ii distanteaza, dar contradictiile atrag pana la urma.
    Buna carte, merita citita de toti cei care n-au avut pana acum timpul necesar s-o faca si clubul nostru ne indeamna la lectura si este un castig pentru toti cei care fac parte din el.
    O primavara fericita si tie Roxana, precum si iubitorilor blogului tau, multa sanatate si cat mai multe carti citite, un castig pentru fiecare dintre noi.

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 12, 2014 at 10:34 pm

      Azi la televizor, am văzut un documentar despre copiii zilei de azi care sunt închiriaţi de bunici sau de părinţi, tutori, pentru bani – pentru muncă în cele mai bune cazuri. Ajung să mă întreb unde suntem, cum se poate să fi trecut atâtea sute de ani şi totuşi să trăim astăzi (prin unii oameni) ceea ce a fost în Anglia la finalul anilor 1700. Dar destul cu tema tristă. Întotdeauna încerc să aduc doar lumina cărţilor, fără să fac trimiterile sumbre spre ziua de azi. Povestea de iubire mi-a plăcut şi mie foarte mult. Cu multe răsturnări de situaţie, în plus relaţia „dragoste-ură” este întotdeauna atrăgătoare. Mulţumesc de comentariu. O primăvară frumoasă şi ţie! Să fie cât de multe cărţile şi cât mai bune!

       
  2. Ritiu Maria

    Martie 13, 2014 at 6:24 pm

    Am revenit sa multumesc, am vazut cele 4 episoade din Nord si Sud si mi-a placut ecranizarea.asa cum am si crezut s-a axat mai mult pe situatia din Nord, pe dificultatile intampinate de oamenii ce-si desfasurau activitatea in fabrica dar s-a urmarit si conflictul ce exista intre patron si salariati, rolul sindicatului care era destul de anemic la aceea data si greutatile pe care le intampina si patronul pentru a moderniza unitatea si pentru a putea plati masinile care puteau sa usureze munca si sa creasca productivitatea.
    Povestea de dragoste a fost lasata pe un plan secundar dar ea triumfa pana la urma si ” rasare” soarele si in viata celor doi tineri, care de fapt se iubeau insa n-au inteles acest lucru decat atunci cand erau departe unul de altul.
    Se pare ca greselile parintilor, ma refer la cazul lui Margret a afectat viata intregii familii, ambii parinti sfarsind din cauza neadaptarii la noul mediu industrial unde s-au dus sa traiasca, insa asa cum este si normal tinerii, adaptabili la nou, reusesc sa se aclimatizeze si viata viitoarei familii urmand a avea salasul in Nord.
    Speculatiile pe linie financiara, erau riscante dar, indirect, Margret a beneficiat de acestea, datorita investitiei facute de prietenul tatalui ei, care i-a lasat mostenire intreaga sa avere, asa ca fabrica urma sa-si continuie activitatea si oamenii vor avea unde sa munceasca, pentru a-si putea intretine copii.
    Un gand bun si multa sanatate si succes in continuare.

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 13, 2014 at 7:00 pm

      Aşa cum spui, cred că progresul este destinat celor tineri sau celor care ştiu să se menţină tineri în gândire. Este o provocare la care un tânăr răspunde diferite, se adaptează cum bine ai spus. Părinţii lui Margaret sunt nişte visători. Mama s-a măritat din dragoste, fără să ştie de fapt la ce fel de viaţă se înhamă şi n-a fost de fapt fericită, pentru că mereu avea ceva de obiectat. Dar abia ajunsă în nord a suferit cu adevărat. Mie gestul pastorului mi s-a părut iresponsabil. Chiar dacă pentru el religia era sfântă, problemele dogmaticii, ale interpretării textelor religioase par pentru mine, motive insuficiente să renunţi la o meserie, care de fapt îţi place. Şi aşa, cei câţiva localnici care îl ascultau nu puteau înţelege care ar fi fost diferenţa. Este ceva mult prea subtil pentru mine. Pe urmă nici măcar nu i-a spus nevestei sale, iar fiica lui i-a comunicat mamei (când a aflat şi ea) cu numai 2 săptămâni înainte de-a trebui să se mute. Să te muţi în celălalt capăt de ţară, cu tot calabalâcul este o provocare şi acum, când există firme specializate care te pot muta cu căţel şi purcel. Mă întreb ce fel de om a fost şi tatăl autoarei. Şi acesta a făcut exact acelaşi gest în speranţa că va pleca să lucreze în India ca secretar privat al contelui Lauderdale. Speranţa acestuia nu s-a materializat însă şi a rămas să lucreze la Londra ca funcţionar – ce avea în sarcina evidenţa înregistrărilor în Trezorerie. Probabil că a ajuns mai bine, totuşi, decât pastorul din roman. Oricum – citind carte sau văzând fimul Soţii şi fiice (Wives and daughters – miniserie) poţi să ajungi la concluzia că autoarea n-a fost prea încântată de mama vitregă şi nici chiar de tatăl ei, care a ascultat de soţia sa şi s-a îndepărtat de fiica lui. Cartea n-o avem la bibliotecă decât în limba maghiară, dar în lipsa ei – recomand şi acest film, care ar putea să spună multe despre epoca victoriană şi … până la urmă despre viaţa autoarei. Romanele ei au fost toate ecranizate. Mary Barton ştiu că exista în biblioteca părinţească, deşi nu-mi amintesc s-o fi citit, iar Cranford, pe care nu l-am citit – este considerat capodopera autoarei. S-a făcut serial după acest roman. Sunt convinsă că ţi-ar place. Sănătate multă şi toate cele bune!

       
      • Ritiu Maria

        Martie 14, 2014 at 5:06 pm

        Multumesc pentru raspuns si pentru mini seria pe care ai postat-o, sigur o sa ma uit.
        Succes in continuare si multa sanatate.

         
      • bibliodevafiliala3

        Martie 14, 2014 at 7:19 pm

        Sunt două – Soţii şi fiice (wives and daughters) şi Cranford. Sunt sigură că o să-ţi placă.

         
      • mihaela

        Februarie 12, 2015 at 5:35 pm

        Nu sunt de acord cu faptul ca domnul Hale era un om iresponsabil ci un om cu o constiinta religioasa remarcabila care nu nu mai poate sa-si sustina indoielile doctrinare si mai bine renunta la preotie decat sa fie un ipocrit care nu mai crede in ceea ce predica.Mi-a placut foarte mult serialul.Mi-ar fi placut sa pot citi si romanul dar nu am reusit sa-l gasesc.Oricum BBC a facut un film deosebit,de la alegerea actorilor foarte inspirata,pana la prezentarea decorurilor.Daniela Demby Ashe este o artista de o frumusete deosebita.Am citit ca este de origini poloneze .Mi-a placut de asemenea si mama domnului Thorthon.Un serial deosebit!

         
      • bibliodevafiliala3

        Februarie 12, 2015 at 6:23 pm

        La modul ideal, tu ai dreptate, evident şi filmul a prezentat această faţetă a problemei. Din roman, dacă analizezi atent şi citeşti şi restul lucrărilor autoarei, (mai ales Soţii şi fiice) îţi dai seama că undeva mocnit, chiar dacă prezintă destul de imparţial problema, autoarei nu i-a convenit. Dar cumva mama ei trebuia să nu fie în peisaj pentru că asta a fost exerienţa de viaţă a autoarei, a fost crescută de o mătuşă şi departe de influenţa tatălui care s-a recăsătorit şi a avut alţi copii. Bazându-mă pe ceea ce a trăit şi pe unele descrieri mai puţin plăcute din opera ei, referitoare la taţi (pentru că nici portretul tatălui din Soţii şi fiice nu-i foarte flatant) mi-am zis că probabil în roman a atins o coardă sensibilă – când propriu tată a renunţat din motive de conştiinţă la preoţie (era într-o mică locaţie la ţară) în speranţa că va ajunge secretarul unui conte care ajunsese Guvernator în India. Poziţie importantă, bine plătită şi într-o locaţie exotică. Din păcate acest lucru nu s-a materializat, iar tatăl autoarei a rămas şi fără slujba iniţială, cea de preot. Autoarea a crescut fără siguranţa unui cămin,, fără o avere (ceea ce era un impediment major în acele vremuri, fiind la mila rudelor) şi trăind mereu pentru a face fi de ajutor celor care o adăposteau, n-a avut o viaţă tocmai uşoară.
        Sunt de acord cu tine – Filmul este extraordinar de bine realizat, iar actori foarte potriviţi. L-am văzut şi eu de câteva ori şi pot spune că se înscrie între filmele mele preferate, pe picior de egalitate cu ecranizările miniseriilor Little Dorrit (după romanul omonim al lui Charles Dickens) şi Mândrie şi prejudecată (1995).
        Mulţumesc mult pentru comentariu şi te mai aştept la o poveste 🙂 Îţi doresc un week-end plăcut şi numai bine!

         
  3. StropiDeSuflet

    Martie 13, 2014 at 9:42 pm

    Impresionată de mesajul pe care mi l-aţi lăsat pe blog am venit în fugă „să vă cunosc” şi am avut plăcuta surpriză să găsesc o căsuţă virtuală în care trebuie păşit cu respectul cuvenit unui cadru cultural de excepţie. Mă înclin în faţa competenţei, a cunoaşterii şi iubirii pentru literatura de calitate pe care expunerea dumneavoastră o demonstrează.

    Vă felicit pentru frumuseţea blogului şi a calităţii postărilor.

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 13, 2014 at 11:10 pm

      Mulţumesc mult pentru că mi-aţi întors „vizita”. Mi-aţi scris atât de frumos încât nu ştiu cum să vă răspund. Înseamnă mult pentru mine cuvintele de apreciere pe care le primesc pentru că este un feed-back necesar ca să văd că-mi fac treaba bine, dar uneori ele mă copleşesc, aşa ca în cazul de faţă 🙂 Mă bucur că mi-aţi trecut „pragul” şi vă invit s-o mai faceţi 🙂 Eu sigur voi trece pe la dvs. E o lume minunată acolo, atâta bucurie mi-a intrat în suflet, m-am reamintit de copilărie.

       
      • StropiDeSuflet

        Martie 13, 2014 at 11:20 pm

        Voi veni cu mare plăcere fiindcă iubesc cărţile şi pe cei care le promovează cu atâta dăruire şi talent.

         
      • mixy

        Martie 14, 2014 at 12:31 pm

        Frumoasa intalnire!

         
      • bibliodevafiliala3

        Martie 14, 2014 at 7:16 pm

        Trebuie să-ţi acord creditul – ne-am întâlnit la tine „acasa” :))

         
  4. mixy

    Martie 14, 2014 at 12:42 pm

    Draga mea, daca tu ai scris patimas, elocvent, la superlativ, complet, mie ce-mi ramane sa spun?
    Am citit cartea cand eram prea pustoaica sa pricep trairile acelor vremuri, in schimb filmul … ei bine, filmul… cum spuneam, filmul a reusit sa ma tina in atmosfera revolutiei industriale pana la final, moment in care am uitat tot si m-am indragostit 😀
    De multe ori m-am intrebat cum as fi trait in altfel de vremuri, ce reactii as fi avut, ce idei as fi avut. Din pacate visele se rezuma la a fi fost o femeie avuta, sufletista, ingaduitoare cu cei din jur, revolutionara in idei si care are parte de o dragoste ca-n filmele cu happy-end.
    Spun „din pacate”, pentru ca trebuie sa ma opresc din vis. Si daca in realitate as fi sapat dupa niste napi jagariti si as fi spalat rufele in albia raului si as fi luat un betiv rupt in fund si cu gura mare care mi-ar fi turnat o groaza de plozi sa mi se tina de fuste, este ca s-ar duce naibii toata feeria visului despre care spuneam??
    In fine, ti-am facut toata aceasta polologhie pentru ca mi-esti draga si n-as fi avut ce sa completez la articolul scris de tine 🙂

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 14, 2014 at 7:32 pm

      Dacă suntem cinstite cu noi înşine, cred că toate ne visăm la fel – bogate, frumoase şi trăind o poveste de iubire fericită. Eu mă gândesc că, în realitate de-aş fi trăit acele vremuri, aş fi dus o viaţă destul de grea şi posibil că aş fi fost muncitoare în fabrică :)) Oricum este frumos să visezi, cred că este unul dintre capacităţile noastre care, alături de speranţă ce fac viaţa din viaţa noastră relativ anostă una interesantă. Mă bucur că mi-ai scris. Pentru că, în definitiv dacă nu povestim pe marginea cărţii, a filmului – ce fel de club de lectură am fi :)) Cât despre completări – ele pot deveni interesante – oricât s-ar scrie despre un subiect. Fiecare din noi avem experienţa noastră, legată de cărţi sau filme. Şi tu mie mi-eşti dragă – aşa că este reciproc 🙂 Un week-end frumos, cu multă sănătate, vouă.

       
  5. Ely

    Martie 14, 2014 at 8:13 pm

    e foarte greu sa mai spui ceva dupa o recenzie atat de complexa.

    Nord și de Sud nu este doar o poveste de dragoste este o reflecţie a epocii în care a fost scrisă. Cunoaştem toate problemele dintre angajatori și lucrători .Mi-a plăcut că Elizabeth Gaskell își exprimă opiniile cu privire la acest aspect, prezentându-ne atât angajații nemulțumiți cu salariile lor, dar şi proprietarii de fabrici care văd cum afacerile lor sunt pe cale de a fi ruinate .Este imparţială ,argumentând în favoarea ambele părţi.

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 14, 2014 at 8:26 pm

      Ai observat foarte bine. Trebuie să ne gândim şi la faptul că, pe vreme aceea proza feminină era desconsiderată. Curajul de a scrie despre problemele epocii, era cu atât mai mare. Charlotte Bronte a scris sub preudonimul Currel Bell . Are şi ea un roman în care se vorbeşte despre industrializare – Shirley. Elizabeth Gaskell a fost prietenă cu Charlotte Bronte despre care a scris o biografie. Este interesant să te gândeşti că erau doar câteva femei care scriau şi totuşi ele au făcut o treabă atât de bună, încât noi astăzi, după atâtea sute de ani povestim despre opera lor.

       
  6. Anastasia

    Martie 16, 2014 at 10:28 pm

    frumoasa intalnire!:)

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 16, 2014 at 11:09 pm

      Da! 🙂 Cu adevărat frumoasă, mă bucur că ne găsim unii pe alţii, toţi cei care gândim asemănător şi apreciem calitatea unei scrieri frumoase, a unui film bun – a culturii. Cât despre poeziile pentru copiii scrise de Aurora Georgescu – le recomand cu căldură.

       
  7. beausergent

    Martie 17, 2014 at 11:10 am

    deci nu POSĂ cred că nu e cartea ecranizată de serialul acela american. 🙂 deosebirea dintre „să fii citit” şi „să fi citit” cască prăpăstii jenante. sigur n-o am acasă. o să o caut negreşit la bibliotecă. 🙂 vai, vai, vai. aşa cevaaaa… 🙂

     
    • beausergent

      Martie 17, 2014 at 11:19 am

      mă refeream la incultura mea, desigur. nu ştiam de cartea asta.

       
      • bibliodevafiliala3

        Martie 17, 2014 at 7:00 pm

        Nu e vorba de incultură! Tocmai ziceam că şi eu m-am păcălit asemănător. Nu auzisem de Elizabeth Gaskell. Nu-mi era nici mie familiară, la vremea aceea. Ulterior, tocmai pentru că mi-a plăcut această carte, am citit şi altele tot de ea scrise. Mi-ar fi plăcut să citesc ce a scris despre Charlotte Bronte. A scris, la putin timp după moartea scriitoarei, o biografie. Ele au fost prietene, au frecventat aceleaşi cercuri, au avut multe în comun. Este ceea ce n-am ştiut şi am aflat – citind despre viaţa lui Charlotte Bronte 🙂

         
  8. Povestile Mele

    Martie 17, 2014 at 9:36 pm

    …De ce or fi numit americanii un serial cu acest nume? La ei poate e vorba de incultura! Ei au fost cei care ne-au indus in eroare…
    Observ, cautand operele acestei scriitoare (de care nu am auzit pana acum), că a scris si romanul care sta la baza indragitei miniserii BBC „Cranford”, cu Judi Dench.
    Ai dreptate cu datele istorice; si mie mi se întipăresc in memorie dupa ce citesc o carte sau vad un film. Prefer sa citesc/vad o fictiune decat sa citesc date seci.

     
    • bibliodevafiliala3

      Martie 17, 2014 at 9:47 pm

      Cred că trebuie să fii extrem de tehnic sau să ai o conexiune mai bună cu datele decât cu întâmplările ca să reţii date seci. Mi-a plăcut mult serialul Cranford. Se pare că este şi capodopera scriitoarei. Pe de altă parte şi restul mini-seriilor, au fost foarte bine realizate de BBC. Nu-i vina americanilor – fiecare din noi merge cu gândul la războiul de secesiune mai degrabă decât la revoluţia industrială din Anglia 🙂 A fost mai demult şi n-a făcut atâtea victime 🙂 Pentru mine a fost o descoperire la vremea respectivă. Recitind-o acum mi-a plăcut la fel de mult. Şi mi-au plăcut mult şi actorii care au interpretat în mini-serie.

       
  9. shiki shiki

    Aprilie 12, 2014 at 10:36 am

    dupa cum ai observat n-am mai avut timp si stare de nimic.am citit un pic din nord si sud dar nu mi-a placut personajul principal asa ca am lasat-o balta 😀

     
    • bibliodevafiliala3

      Aprilie 12, 2014 at 3:16 pm

      La început nu mi-a plăcut nici mie, dar ulterior s-a schimbat. Este o carte bună, cred că ar trebui să-i dai încă o şansă, chiar dacă acum poate este prea devreme. Îţi recomand mini-seria. Este foarte bine realizată. Cred că dacă vezi filmul o să vrei să citeşti cartea. Sau aşa cred.

       
  10. Dinu Aura

    Decembrie 22, 2014 at 6:44 pm

    cine are cartea NORD SI SUD in lb. romana sa sune la nr. de tel 0724442596

     
  11. paicu dorina

    Ianuarie 13, 2015 at 9:25 pm

    Astăzi am vizionat miniseria BBC și recunosc faptul că am așteptat demult să găsesc ceva care să mă emoționeze așa profund…Este foarte bună ecranizarea și interpretarea e de excepție;cu certitudine, voi căuta și cartea…Peste blog am dat întâmplător și mă bucur că mai există astăzi persoane care rezonează atât de profund atunci când este vorba de emoții și de împărtășirea lor…La mai multe momente de calitate!! Cu drag,D.

     
    • bibliodevafiliala3

      Ianuarie 13, 2015 at 9:45 pm

      Mă bucur că m-ai găsit Dorina şi te aştept în continuare pe aici. Suntem mereu bucuroşi de noi membri, de noi vizitatori. Mulţumesc pentru gândurile frumoase şi apreciere. Mă bucur că ţi-a plăcut miniseria realizată de BBC – este şi una dintre favoritele mele. Cartea este şi ea foarte bună. Totuşi, cred că prin felul scrierii, la fel ca şi la Jane Austen sau surorile Bronte, autoarea reuşeşte să prezinte o lume întreagă, o frescă a societăţii, fiind unul dintre romanele realiste ale perioadei, prinzând mult mai bine decât filmul realităţile vremii. Sper să-ţi placă şi romanul şi să revii cu comentariu aici, la noi.

       
  12. Brindusa

    Septembrie 10, 2016 at 7:10 pm

    Cred ca Daniela Denby-Ashe a fost Margaret Hale iar Anna Maxwell a fost Bessy Higgins in film

     
    • bibliodevafiliala3

      Septembrie 12, 2016 at 5:57 am

      Perfect adevărat, mulţumesc pentru corectură! Am să o şi trec în articol.

       

Aştept răspunsul tău!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: