RSS

Arhivele lunare: aprilie 2013

Traduceri, traducători – autori, creatori


traduceri - traducatoriDupă cum mi-a şoptit beausergent într-unul din mesajele anterioare, ar trebui să povestim, dacă tot am vorbit de autori şi cărţi, despre traducătorii şi operele traduse. Cât la sută înseamnă traducerea pentru plăcerea lecturii şi cât de fidele sunt traducerile? Ce înseamnă fidel – ideea conţinută sau ad litteram? Traducerea ad litteram este o greşeală, una de care râzi când foloseşti Goole translator. Să respecţi ideea conţinută, zic eu, este mai important. Talentul literar şi vocabularul personal al traducătorului sunt importante în traducere. De aceea, cele mai reuşite traduceri sunt cele care sunt realizate de scriitori. Poate faptul că ei înşişi sunt creatori, că au un vocabular bogat şi un talent aparte – fac ca opera tradusă să fie înţeleasă şi asimilată cultural. Ce te faci însă cu traducerile care nu sunt bine realizate? Când limbajul este sec, când traducerea este defectuoasă, când structura frazei nu este una potrivită limbii române iar repetiţiile şi lipsa vocabularului sărăcesc textul? Atunci traducătorul face un deserviciu operei, pentru că lecturând traducerea percepi negativ şi originalul, pe care, de fapt, nu-l cunoşti. Mulţi dintre voi aţi scris că preferaţi să citiţi cărţile în limba originală. Ar fi de dorit să poată toată lumea face acest lucru. Adevărul este, totuşi, că puţini dintre noi pot face acest lucru. Eu, chiar dacă cunosc o limbă suficient de bine ca s-o înţeleg, prefer ca textul să fie tradus în română. Mă simt mai apropiată de carte, îmi vorbeşte mai pe înţeles, pe scurt – o simt altfel. Cunoaşterea unei limbi foarte bine înseamnă să gândeşti în aceea limbă, să nu trebuiască să faci în permanenţă efortul de a-ţi traduce în română fiecare cuvănt, frază. Iar adevărul ar fi că eu nu stăpânesc atât de bine nici maghiara, nici engleza (pe care le înţeleg foarte bine). De asta eu aştept mult de la traducători. Dacă o operă este bine tradusă o simţi de parcă ar fi scrisă original în limba ta. De aceea, zic eu, traducătorii sunt primii recreatori ai unei lucrări. Ulterior noi, citind cartea, recreem în minte imaginile, personajele, acţiunea descrisă în carte. Dar cei care transmit opera, cei care pot s-o pună în valoare sau, dimpotrivă, să o îndepărteze de cititori, sunt traducătorii. Eu am o stimă deosebită pentru această meserie şi mă bazez mult pe ei, dorindu-mi ca să traducă cât mai repede cărţile de care aflu şi pe care îmi doresc să le citesc. De asemenea eu compar munca traducătorului cu cea a scriitorului. De multe ori munca traducătorului Corneliu_M_Popescueste mai dificilă, dacă este bine realizată. Mă gândesc la traducerile de poezie, care trebuie să respecte şi ideea conţinută şi să găsească şi rimele potrivite în limba română. Dacă mă gândesc la traduceri, la poezie – automat îmi vine în minte numele lui Corneliu M. Popescu, declarat cel mai bun traducător al operelor lui Eminescu, după care s-au numit The European Poetry Translation Prize in memory of Corneliu M. Popescu, de către The Poetry Society at National Poetry Centre in London sau Concursul de Traduceri „Corneliu M. Popescu”, creat de Alexandru MITA si Mihaela LITEANU – Asociatia Culturalã EUROPEA.

translationsAm întâlnit mulţi traducători, unul din ei fiindu-mi şi coleg de servici. Fiecare din ei sunt specializaţi pe anumite domenii. Nu toţi cei care cunosc o limbă foarte bine, pot să şi traducă, spre exemplu, un text tehnic. De asemenea cei care cunosc bine limbajul tehnic nu au neapărat şi talentul creator pentru a traduce texte literare. Pentru fiecare gen de traducere îmi imaginez că traducătorul trebuie să aibă cunoştinţe de vocabular din domeniul respectiv – atât în limba pe o traduce, cât şi în limba în care traduce. Cunoaşterea la nivel de excelenţă a limbii române (dacă vorbim de traducerile în română) este esenţială pentru o traducere de calitate, iar talentul de a scrie este un alt atu. Am găsit un blog al unor traducători de carte. Articolele lor sunt foarte interesant scrise, frumos realizate, dovedesc talent, de asta sper că sunt şi traducători foarte buni. Nu ştiu însă ce anume au tradus şi n-am găsit pe blogul lor exemple sau titluri de cărţi traduse. M-a impresionat însă un articol pe care vi-l recomand Cel mai greu e să te desparţi de traducere.   

Pe de altă parte sunt cărţi foarte prost, slab traduse. Cât este vina traducătorului, cât a editurii care, s-ar putea spune că, preferă traducători începători pentru a economisi bani… ar putea fi o întrebare. Firesc ar fi să le dăm tuturor o şansă, iar cei tineri să poată începe de undeva. Editura însă, aşa cum bine spune şi Adinab pe Blogul de cărţi, ar trebui să urmărească şi să verifice traducerea realizată, să îndrume paşii tinerilor traducători. Puteţi citi mai multe despre această temă şi câteva exemple de cât de slabă poate fi o traducere în articolul Un „Huo” de la capătul curcubeului.

Ar fi multe de scris despre acest subiect. Am început acest articol imediat ce beausergent mi-a sugerat, totuşi n-am reuşit să-l termin cum mi-aş fi dorit. Chiar şi acum simt că ar trebui să continui şi să dau exemple de traduceri ce mi-au plăcut sau care dimpotrivă m-au îndepărtat de carte. Am fost plecată o perioadă şi n-am avut acces la internet, iar acum mă pregătesc de o altă plimbare de câteva zile. De aceea am zis să postez acum şi, eventual, să revin în comentarii cu amănunte.

Rugămintea mea, acum la acest final abrupt, să veniţi cu păreri, cu exemple de traduceri care v-au plăcut sau care, din contră, v-au dezamăgit. Scrieţi în aşa fel încât acest ciot de articol să poată fi îmbunătăţit – ca de obicei – de voi. Vă mulţumesc anticipat pentru asta.

 

 

Etichete: , , ,

Ce citim pe aprilie şi la final de iunie la clubul de lectură „Să povestim despre-o carte”


Pendulul lui FoucaultAm tot amânat să scriu articolul care să vă pună în mişcare 🙂 La sondajul pentru luna aprilie, câştigătoare la un vot distanţă, a ieşit cartea lui Umberto Eco, Pendulul lui Foucault. Următoarea clasată, foarte aproape să câştige locul 1, a fost Citind Lolita în Teheran a scriitoarei Azar Nafisi. Cartea lui Umberto Eco, pe care am împrumutat-o şi am început s-o citesc, este o carte foarte bună, densă şi îmi face impresia că nu este atât o carte pe care s-o comentezi, cât una care îţi deschide uşi spre lumi nebănuite, idei şi concepte cu care probabil nu te-ai mai întâlnit într-un roman. Cred că voi sta cu tastatura pregătită să-mi notez citate. Este o carte extraordinară pe care e bine s-o citeşti. Am avut o dilemă personală în momentul în care am aflat că prima ediţie a cărţii a avut 2 volume. Se pare că, ţinând cont de această noutate, am încadrat probabil greşit romanul pe care trebuia să-l propun în sondajul pe trimestru. De aceea voi accepta, dacă aveţi nevoie de prelungire, să povestim cartea la mijlocul lui mai, iar pentru luna mai voi propune doar cărţi uşor de lecturat şi considerabil reduse ca dimensiune (cum ar fi, spre exemplul cartea Oscar şi Tanti Roz), ca să poată fi lecturate până la final de lună mai. Am nevoie de acceptul vostru, cu atât mai mult cu cât cartea merită toată atenţia noastră, iar eu ştiu că mai sunt şi problemele casnice din această perioadă, premergătoare sărbătorilor pascale, care să ne răpească din timpul de lectură. Puteţi să găsiţi cartea la biblioteca noastră,  la librării, anticariate, alte site-uri de vânzare online (ediţia din 1991 are două volume).

jocurile foameiPentru final de iunie câştigătoare detaşată a ieşit cartea Jocurile Foamei a scriitoarei Suzanne Collins. Sunt curioasă de carte şi mă bucur că una dintre voi chiar mi-a confirmat lectura cărţii. Poate ar fi trebuit să schimbăm între ele cele două cărţi 🙂 Am răsuflat uşurată – pentru că în sfârşit voi avea timp să citesc cartea pe care am cumpărat-o din luna noiembrie, la salonul de carte. Puteţi găsi cartea în standurile librăriilor, ale editurilor online, la bibliotecă.

Voi păstra în continuare ca propuneri de lectură celelalte trei titluri care s-au clasat apropiat de acest clasatele pe primul loc atât în sondajul pe în sondajul pentru trimestrul viitor şi am nevoie de propuneri de titluri pe care să le putem dezbatem împreună. Aşa cum am scris anterior, vă rog ca propunerile voastre să ţină cont de accesul pe care lumea să-l aibă la lectură, să nu fie foarte recente apariţii editoriale, să existe în bibliotecă într-o ediţie cu mai multe exemplare, sau în mai multe ediţii. Un plus ar fi să existe cartea online, ca ea să poată fi lecturată şi de cei care nu sunt din România, sau poate locuiesc departe de o bibliotecă mai mare.

Aştept cu nerăbdare propunerile voastre, cât şi răspunsul la privind necesitatea prelungirii  termenului de lectură pentru Pendulul lui Foucault. Lectură plăcută!

P.S. Pentru aceia dintre voi care au lecturat aceste romane şi au scris deja recenzii pe marginea lor, vă rog să-mi trimiteţi link-uri pe care, le voi ataşa la finalul articolelor pe care le voi scrie în aprilie /eventual mai, cât şi în iunie.

 

Etichete: , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat: