RSS

Nikos Kazantzakis – după 55 de ani de la dispariţie

26 oct.

Astăzi se împlinesc 55 de ani de la moartea lui Nikos Kazantzakis. Scriitorul grec s-a născut pe 18 februarie 1883 şi a murit pe 26 octombrie 1957, la vârsta de 74 de ani. A devenit cunoscut mai ales prin cartea sa, Zorba Grecul, apărută în 1947, a cărei ecranizare din 1964 a fost, de asemenea, un succes internaţional, câştigând 3 Premii Oscar. Un boem, care a dus o viaţă plină de lipsuri, a fost de multe ori în conflict cu autorităţile vremii sale, asemeni prietenului său, scriitorul Panait Istrati. Apreciat mai mult în străinătate decât la el acasă, Kazantzakis a fost nominalizat pentru premiul Nobel pentru literatură, de mai multe ori.

Despre cum vedea destinul său de scriitor putem să ne dăm seama dintr-unul din citatele din cartea lui, Raport către El Greco:

„Scriam şi eram plin de mândrie: eram un Dumnezeu care făcea ce voia, prefăcea realitatea, o modela aşa cum dorea; amesteca adevărul şi minciuna indisolubil împreună, nu mai era adevăr şi minciună: era un aluat moale pe care îl frământam şi îl modelam după cum îmi dicta fantezia, fără a cere încuviinţarea nimănui.” (Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco)

Iar despre fericire, viaţă şi bucuriile ei ori despre suferinţă şi moarte, tot în cărţile îi regăsim gândurile:

„Mulţi caută fericirea mai presus de om; alţii mai prejos. Dar fericirea e pe potriva omului.” (Nikos Kazantzakis, Zorba Grecul)

„Sufletul, ca şi trupul, are pudoarea sa, nu se dezbracă în public.” (Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco)

„Suferinţa e călăuza care ne însoţeşte în urcuşul care transformă animalul în om.” (Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco)

„Moartea-i un fleac, un simplu pfff! şi candela se stinge. Dar bătrâneţea e-o ruşine.” (Nikos Kazantzakis, Zorba Grecul)

Eu am scris un scurt remember, pentru că i-am citit şi mi-au plăcut romanele, tema acestora şi culoarea locală pe care a reuşit s-o redea în fiecare. Am ales să scriu câteva rânduri şi pentru că, din păcate, pe Kazantzakis în ultimul timp lumea nu-l mai citeşte ca odinioară. Toate cărţile lui sunt bune. Eu am început cu Zorba Grecul (Viaţa şi peripeţiile lui Alexis Zorba). Vă recomand să citiţi cartea şi apoi să vedeţi filmul. Deşi filmul a fost premiat şi este unul foarte bun, Anthony Quinn făcând un rol de zile mari, eu zic că altfel îl înţelegi după ce ai citit cartea.  Pentru că Nikos Kazantzakis merită mai mult decât pot scrie eu pe fugă – vă recomand să citiţi câteva articole scrise extrem de bine, despre omul şi opera lui.

Despre destinul operei scriitorului şi mai ales de ce a intrat într-un nemeritat con de umbră a scris extrem de bine şi documentat Elena Lazăr pentru România literară. Puteţi citi articolul apăsând AICI. Tot despre el ca om şi scriitor scrie remarcabil Dana G. Ionescu în Adevărul Literar şi Artistic

Despre câteva din cărţile lui puteţi citi ce au scris Dragos C. Butuzea pe blogul său Chestii livreşti – cărţi, tablouri, filme (Raport către El Greco) , sau Andrea Ursu pe blogul  Tomata cu scufiţă (Zorba Grecul), sau Raisa Stoleriu pe Bookblog.ro (Ultima ispită a lui Hristos)

Puteţi să împrumutaţi, să vedeţi sau să revedeţi filmul despre care am scris –  Zorba Grecul (1964), de la Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva.

Puteţi să ascultaţi piesa de teatru radiofonic, bazată pe cartea Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis

Orice aţi alege să faceţi, petreceţi-vă un moment gândindu-vă la scriitor şi prin gândurile voastre, prin cărţile sale, prin filmul celebru – eu zic că el va fi veşnic printre noi.

Reclame
 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

26 de răspunsuri la „Nikos Kazantzakis – după 55 de ani de la dispariţie

  1. Naomikko

    octombrie 26, 2012 at 4:11 pm

    “Sufletul, ca şi trupul, are pudoarea sa, nu se dezbracă în public.” (Nikos Kazantzakis, Raport către El Greco) cat de frumos si profund…Multumesc. Nu am citit din pacate nicio cartea de-a sa dar cum voi avea timp o voi face…si totusi,melodia imi este atat de cunoscuta…

     
    • bibliodevafiliala3

      octombrie 26, 2012 at 4:24 pm

      Recunoşti melodia pentru în film (de unde este fragmentul) cei doi dansează pe muzică grecească – sirtaki. Se obişnuieşte să se cânte şi la noi, chiar şi la nunţi. Kazantzakis este un autor profund care a iubit viaţa şi a considerat iubirea şi dansul ca o celebrare a tot ce e mai bun în viaţă. El spunea că ingerii n-au voce şi îi vorbesc lui Dumnezeu prin dans (citatul exact „Dacă omul nu ştie să danseze, nu ştie să se roage. Îngerii au gură, dar puterea de a vorbi le e pecetluită; îi vorbesc lui Dumnezeu prin dans.”) Chiar te rog să-ţi faci timp să citeşti Kazantzakis pentru că este încă un autor deosebit care merită, care îţi rămâne prin timp în memorie şi care poate, de multe ori, să te facă să reconsideri viaţa.

       
  2. valicristea93

    octombrie 26, 2012 at 6:36 pm

    imi place mult cantecul…eu il numesc cantecul lui Zorba 🙂

     
  3. Stefania

    octombrie 26, 2012 at 9:07 pm

    Ca intotdeauna, articolul tau este foarte bine documentat, Roxana draga. Am citi cartea Zorba Grecul, cu cativa ani in urma si am vazut si ecranizarea ei de cateva ori. Mi-au placut ambele. Iti marturisesc sincer, melodia si dansul imi plac enorm de mult.
    O seara minunata iti doresc, Roxana cu mult drag! 🙂

     
    • bibliodevafiliala3

      octombrie 26, 2012 at 10:16 pm

      Mulţumesc de apreciere. Şi mie îmi place atât dansul cât şi melodia, ca de alfel şi scriitorului. Pentru Nikos Kazantzakis dansul şi muzica erau similare cu viaţa, iar în opera lui sunt dese referiri la acestea. Anthony Quinn a reuşit să redea aceea dragoste de viaţă în dansul din finalul filmului. Este simbolică şi schimbarea, cel puţin momentană, pe care o suferă personajul Basil. care este şi naratorul filmului (interpretat de Alan Bates). Personajul Zorba este extrem de credibil şi nu-i de mirare, având în vedere că autorul s-a inspirat dintr-o întâmplare aproximativ asemănătoare, luându-l de model pe prietenul său Giorgios Zorbas. Ce este interesant e că în roman Alexis Zorba spune că este grec din România 🙂 Aşa că este firesc să avem o conexiune apropiată cu personajul şi cartea.

       
  4. shiki shiki

    octombrie 26, 2012 at 10:28 pm

    le-am citit pe amandoua , mi-a placut mai mult raport catre El Greco dar nu mai tin minte nimic din el 😀 .pe vremea aia aveam un pitic cu Panait Istrati asa ca l-am adoptat si pe Kazantzakis.

     
    • bibliodevafiliala3

      octombrie 26, 2012 at 10:38 pm

      Da. Am avut şi eu acelaşi „pitic” pentru că o perioadă am citit tot Panait Istrati. De câte ori mergeam la mare şi vedeam Bărăganul mă gândeam cu „alergau” ciulinii, duşi de vânt, pe acolo. Cât despre legătura de prietenie cu Kazantzakis am aflat-o mai târziu, când deja îi citisem pe amândoi. Este adevărat că şi mie mi se pare că Raport către El Greco este mai pe stilul tău. Eu am făcut o pasiune pentru Zorba pentru simplitatea lui, pentru felul deschis de a privi viaţa. Un personaj deosebit.

       
  5. andreea toma

    octombrie 28, 2012 at 10:23 am

    Până acum nu am citit nimic scris de acest autor. Dar citatele din articol m-au convins să încerc. Am adăugat deci încă un subiect la lista de căutări.

     
    • bibliodevafiliala3

      octombrie 28, 2012 at 12:05 pm

      Mă bucur că ţi-am deschis pofta de a-l citi. Poate îmi scrii, dacă ajungi să-l citeşti, cum ţi s-a părut.

       
      • andreea toma

        noiembrie 1, 2012 at 11:13 pm

        Am răsfoit într-o librărie Raport către El Greco şi am rămas impresionată. Preţul m-a ţinut departe, dar sigur voi găsi cărţi de-ale lui în anticariate la preţuri mai rezonabile. Deşi ar fi fost mult mai ieftin să mă înscriu la o bibliotecă, am simţit nevoia ca ele să-mi aparţină, cărţile, să pot reveni când vreau asupra lor.

         
      • bibliodevafiliala3

        noiembrie 1, 2012 at 11:28 pm

        Eu înţeleg plăcerea de a avea cărţile aproape. Cu toate că lucrez într-o bibliotecă tot cumpăr multe cărţi. Raport către El Greco este o carte pe care n-ai regreta dacă ai achiziţiona-o, dar, cum spuneai poţi să o găseşti mai ieftin în anticariate am găsit online pe ShopMania cu doar 19 lei, dar este adevărat că mai sunt şi taxele poştale. Este chiar ediţia pe care o avem şi în bibliotecă, aceiaşi copertă.

         
  6. mixy

    octombrie 29, 2012 at 10:40 am

    sincer? am văzut filmul de multe ori, încă l-aş revedea, şi mi s-a părut atât de complet, încât nu mi-am pus niciodată că porneşte de la o carte.
    Şi iar mă faci să privesc din alt unghi problema… 🙂

     
    • bibliodevafiliala3

      octombrie 29, 2012 at 11:03 am

      Mă bucur că ţi-am spus ceva nou. Cât despre film – este o ecranizare a unei părţi din carte. Cartea este mult mai cuprinzătoare. Este interesant cum nouă ne place filmul iar pe Anthony Quinn îl vedem interpretând extraordinar şi foarte apropiat de imaginea pe care ne-am făcut-o, rolul unui grec, cu toate că grecilor nu le pare aşa. Poate este acelaşi lucru pe care l-am simţit noi când acelaşi actor a interpretat rolul unui român în Ora 25, film ecranizat după cartea lui Virgil Gheorghiu.

       
  7. Roberts

    octombrie 30, 2012 at 8:33 pm

    „Zorba Grecul” (cartea) mi-a placut, e un fel de prieten drag pe care il am aproape de mine iar in momentele proaste mai rasfoiesc pe sarite. cred ca-i indeajuns sa scrii o singura carte valoroasa ca sa devii nemuritor! Iar Anthony Quinn a facut un rol de exceptie in pelicula despre care vorbesti, mi-e greu sa cred ca vezi acest film si-l poti uita!

     
    • bibliodevafiliala3

      octombrie 30, 2012 at 8:53 pm

      Este exact cum spui! Pe mine cartea m-a făcut să văd altfel viaţa, să găsesc plăcerea în lucrurile simple. Iar filmul a fost unul care într-adevăr nu ai cum să-l uiţi. Magnifică interpretarea lui Quinn. Nu ştiu cum sunt grecii, pentru că ei, cum am scris, nu au fost prea mulţumiţi de interpretarea actorului, dar eu îmi imaginez toţi grecii după acest personaj, în această interpretare. Mi s-a părut interesant că la crearea personajului – pe lângă prietenul său Giorgis Zorbas (a cărui viaţă a conturat viaţa personajului din carte) – faptul că personajul se trage din România – este o trimitere, zic eu, la celălalt prieten al său – Panait Istrati.

       
  8. andreea toma

    noiembrie 2, 2012 at 6:05 pm

    Am reuşit să găsesc azi Raport către El Greco la doar 10 lei şi am citit prefaţă. Abia aştept să termin ce citesc acum să mă apuc de ea. Numai la ea îmi sta gândul şi voi caută şi celelalte cărţi. Îmi pare rău ca am pierdut una care nu s-a reeditat recent, ceva cu Libertate, pe care vânzătorul i-o recomanda unui nene. Azi nu am mai găsit-o, mâinile o luăm atunci, dar ar fi însemnat să rămân fără un leu. Poate o voi găsi iar.

     
    • andreea toma

      noiembrie 2, 2012 at 6:10 pm

      * mai bine o luăm atunci(fără diacritica de pe a, scuze, am o tableta care îmi face probleme, scrie ce vrea)

       
      • bibliodevafiliala3

        noiembrie 2, 2012 at 7:47 pm

        Eu n-am reuşit să mă adauptez să scriu corespunzător nici pe laptop. Nu am folosit niciodată o tabletă, dar presupun că este mai comodă tastatura unui PC.

         
    • bibliodevafiliala3

      noiembrie 2, 2012 at 7:45 pm

      Chiar ieftin ai luat-o, mă bucur pentru tine 🙂 Sper să regăseşti şi Libertate sau moarte. N-am citit cartea. Am văzut că se găsesc ediţii vechi pe Ocazii.ro, destul de ieftin la 12 sau 14 lei. Totuşi nu se ştie în ce condiţii sunt ediţiile, mai ales că sunt vechi. Aş fi curioasă să citesc o recenzie a acestei cărţi. Dacă o găseşti, poate o vei scrie tu.

       
      • andreea toma

        noiembrie 3, 2012 at 2:42 am

        Dacă o găsesc, cu siguranţă. Vânzătorul o citise, spunea că e despre lupta pentru independenţă a grecilor faţă de turci. Sinceră să fiu, am fost surprinsă de faptul că acel om citise, nu era un simplu speculant cum sunt atâţia cu tarabe cu cărţi vechi, dar care nu par să fi deschis o carte în viaţa lor.

         
      • bibliodevafiliala3

        noiembrie 3, 2012 at 11:01 am

        Dar ca să poţi să fii un bun comerciant de carte sau un bun bibliotecar, eu zic să trebuie să citeşti cât mai multe cărţi, sau măcar să le frunzăreşti, să ştii despre ce e vorba. Mie nici nu-mi plac foarte mult cei care sunt doar vânzători şi nu şi cititori ai cărţilor lor. Eu sunt genul care este atras de povestea despre carte. De asta şi scriu. Mă gândesc că mai sunt şi alţii ca mine. Iar un povestitor bun şi care să nu fie un spoiler al cărţii te face să îţi doreşti să citeşti, te face curios 🙂 Mă bucur că ai întâlnit aşa un om.

         
  9. andreea toma

    noiembrie 3, 2012 at 2:06 pm

    Am reuşit să rămân cu un leu în buzunar, însă m-am întors acasă cu trei titluri unul şi unul. Două ale lui autorului acesta şi unul de Dostoievski.Din păcate, Ultima ispita nu a apărut şi mai demult, există o singura ediţie, noua, la peste 40 lei.Cred ca în sfârşit îmi fac fisa la bibliotecă. Am una de cartier aproape şi afişează pe geam în fiecare lună noutăţile.Au şi cărţi noi. Săptămână viitoare încep Raport către El Greco.Voi scrie ulterior despre ea. Acum am scris despre Pavel Dan, dacă ca interesează impresiile mele.

     
    • bibliodevafiliala3

      noiembrie 3, 2012 at 3:47 pm

      Este o idee bună să-ţi faci fişă la bibliotecă. Eu am avut de când eram mică şi primul lucru pe care l-am căutat când m-am mutat într-un oraş nou, a fost biblioteca. Am avut şi eu noroc de o filială, aproape de casă. Chiar dacă filialele au titluri mai puţine, fiind mai mici, totuşi te pot surprinde cu cărţi excelente. Cât despre Pavel Dan şi Urcan bătrânul, am citit cartea, ţi-am citit şi articolul. Un articol foarte bun, pentru care te felicit.

       
      • andreea toma

        noiembrie 4, 2012 at 12:03 am

        Mulţumesc mult!:)

         
  10. andreea toma

    noiembrie 26, 2012 at 9:52 pm

    Am scris recenzia la Raport către El Greco.

     

Aştept răspunsul tău!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

 
%d blogeri au apreciat asta: