RSS

Obişnuitul de azi – Internet şi carte prin Biblionet

26 mai

Am avut aparatul de fotografiat la mine şi mi-am zis să fac şi o prezentare a unei zile obişnuite la noi în Filială. O zi în care copiiii se îmbulzesc pe calculatoare, în fiecare pauză şi după ore, cele 10 calculatoare dovedindu-se foarte puţine, de obicei. Aşa că am început să ne învăţăm cu reţinerile, astfel încât să nu fie supărare şi să ajungă cu toţii să acceseze internetul. O zi obişnuită, în care cititorii, din fericire, se mai uită pe rafturi şi căută cărţi. Este adevărat că sunt mai puţini decât cei care utilizează internetul, dar nici nu mă aşteptam să fie altfel. Cărţile aşteaptă  răbdătoare în rafturi, de aceea am inclus şi câteva poze cu câteva sugestii de lectură. Ceea ce m-a bucurat zilele trecute, a fost că unii dintre cei care anii trecuţi n-au fost înscrişi în bibliotecă şi n-au împrumutat până acum cărţi, au fost tentaţi acum s-o facă. S-au înscris, iniţial, în bibliotecă doar pentru că acum, aici, este internet gratuit. Este adevărat că atunci când s-a deschis centrul Biblionet la noi în filială, m-am gândit şi am sperat că, fiind înconjuraţi de atâtea cârţi, până la urmă, cei veniţi doar pentru internet vor fi curioşi să le deschidă, să le frunzărească, să le citească. Aşteptarea a fost ceva mai lungă, totuşi m-am simţit răsplătită, într-un fel, prin ceea ce s-a întâmplat. Sunt povestri interesante despre cum Biblionet-ul a reuşit să influenţeze sau să schimbe viaţa unor oameni, prin conexiunea pe care o oferă cu lumea, cu informaţiile, cu tot ceea ce presupune acest minunat mijloc de cunoaştere. De ce n-ar fi, pe lângă această binefacere, şi în sens invers un plus ce-l face, involuntar, spre carte a unor utilizatori inveteraţi ai internetului. O idee bună acest biblionet, care adună atât serviciile bibliotecii cât şi pe cele ale internetului laolaltă.

Pentru mine sensul bibliotecii s-a schimbat. Sau şi-a adăugat noi sensuri. Biblioteca s-a transformat primind noi valenţe, modernizându-se, dezvoltându-şi serviciile. Bibliotecarul, în sine, a fost nevoit să înveţe, să folosească noi şi noi programe şi aparaturi. Au învăţat să folosească intenetul, ca mai apoi să devină traineri ai utilizatorilor noştri, au început să scrie, să devină internauţi… Au apărut filme în care elogiază meseria asta, The Librarian fiind unul dintre cele mai cunoscute.

De aceea aş fi curioasă să aflu: Ce înseamnă pentru voi biblioteca? Ce părere aveţi despre Biblionet? Prin ce credeţi că se va schimba biblioteca în continuare? Şi cum vedeţi bibliotecarii de azi? Primul care a scris ceva în acest sens este Sorin-Lucian Berbecaru. Este adevărat că până acum, n-a avut lucruri prea bune de scris despre bibliotecarii pe care i-a cunoscut, dar eu, una, sunt optimistă pentru că este doar la cel de-al doilea articol. Totuşi, asta mi-a dat de gândit. Cum ne vede lumea? Este bine să reuşim să ne vedem, iar cititorii noştri sunt oglinda în care trebuie să privim ca să ştim ce avem de schimbat sau de îmbunătăţit la noi. Aştept cu nerăbdare comentariile voastre.

Această prezentare necesită JavaScript.

Mi-aş dori să vă uitaţi şi ce-au scris: Luna pătrată, Pluta cu paparude, ChGabriela, Fructitza, Cronicile unui psihoterapeut, Schtiel, Teo Negură, Iulia Radu, Pensionarul, LaFeeBlanche, Innerspacejournal, Despre filme cu subiectivitate

Reclame
 

Etichete: , , , , , , , , , , ,

33 de răspunsuri la „Obişnuitul de azi – Internet şi carte prin Biblionet

  1. roberts

    mai 26, 2012 at 9:50 pm

    mie mi se pare ok ceea ce faceti voi acolo:) in schimb, n-am prea mare „experienta” cu bibliotecarii si bibliotecile. am avut norocul unor parinti si a unei matusi care mi-au cumparat carti si mi-au cultivat gustul pentru lectura. totusi, undeva prin facultate (am absolvit Mecanica) a trebuit sa apelez la serviciile bibiotecii interne. nu pot spune ca mi-au facut probleme dar nici nu m-au ajutat in sensul adevarat, nu aveau notiuni de motoare si masini termice cat sa ma indrume la documentatie…noroc ca totul era organizat bine si daca stiai ce-ti trebuia, te ajutai singur:D
    pe de alta parte, am ramas placut surprinsa de atitudinea doamnei bibliotecare de la fiimea de la scoala. ea e abia in clasa I dar d-na bibliotecara vine la fiecare ora de lectura (desi nu e obligata de fisa postului), face lecturi cu copiii, scenete si tot felul de concursuri hazlii prin care-i incurajeaza sa citeasca si sa ia carti cu imprumut. asa am citit noi „Dumbrava minunata” si „Fata saracului cea isteata”. Pot spune ca acum copiii asteapta ora de lectura de vineri cu nerabdare si o indragesc pe acesta doamna! uimitoare mi s-a parut implicarea dumneaei, stia numele fiecarui copilas dupa 2-3 astfel de ore….

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 26, 2012 at 10:12 pm

      Mă bucur că, ai reuşit să întâlneşti, măcar la biblioteca şcolii, o bibliotecară cum cred că ar trebui să fie un bibliotecar. Dacă biblioteca este într-o şcoală, poate fi cu atât mai uşor să influenţezi copiii şi să-i îndrumi spre lectură. Sunt acei primi paşi pe care copilul, mai ales când părinţii nu-l ajută, sau îndrumă, nu are de unde să-i înveţe. Mulţi copiii citesc foarte târziu sau, unii, chiar deloc, tocmai pentru că nu au aceşti primi paşi făcuţi, ori au o amintiri urâtă a lor. După ce omul iubeşte să citească şi este învăţat s-o facă o va face chiar dacă, ulterior, va întâlni câţiva bibliotecari mai puţini amabili şi implicaţi.Mulţumesc pentru răspuns şi transmite-i felicitările mele doamnei de la biblioteca şcolii 🙂 Mi-ar plăcea să o întâlnesc

       
  2. Geanina

    mai 26, 2012 at 9:53 pm

    Perioada in care am mers cel mai des la biblioteca a fost pe vremea in care eram in gimnaziu. Era varianta cea mai accesibila sa citesc cartile pe care mi le doream pentru ca am reusit mult mai tarziu sa am banii mei din care sa imi fac mica mea biblioteca. Bibliotecara era o femeie calda, care ma indruma in alegerile mele atunci cand eram nehotarata. Imi placea foarte mult sa o ascult pentru ca prezenta informatiile intr-un mod deosebit. Imi placea si faptul ca stimula talentele de orice natura – poezie, proza, pictura, muzica. Si cred ca este destul de important sa existe persoane pozitive care stimuleaza micile talente, le incurajeaza si cred in ele.
    Uneori o vedeam a fi poate un pic prea visatoare dar tot imi era draga.
    Nu stiu ce experiente a avut fiecare in acest sens dar eu am iubit-o mult pe bibliotecara mea din copilarie. Acum cativa ani, m-am reintalnit cu ea. Printre altele, m-a rugat atunci sa ii spun niste titluri de carti bune in sfera psihologiei pentru ca isi dorea sa extinda portofoliul de carti.
    Anul trecut am fost la o biblioteca din bucuresti, si la fel am intalnit o doamna care mi s-a parut tare de treaba si cu o minte deschisa.
    Asa ca mie, bibliotecarii imi par a fi niste fiinte minunate. Eu cel putin, rezonez foarte usor cu acesti oameni. Cel putin asa a fost pana acum.

    PS: Multumesc pentru ca te-ai gandit sa ma introduci in lista de recomandari.

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 26, 2012 at 10:22 pm

      Şi eu am avut parte de acelaşi tip de bibliotecară. Îmi plăcea să stau cu orele în bibliotecă şi cred că atunci a fost prima dată când m-am gândit că aş fi teribil de fericită să fac asta ca meserie. Bibliotecara despre care povesteşti tu, seamănă prin felul de a fi şi a relaţiona cu cea care mi-a îndrumat mie primele lecturi. Avea un zâmbet uluitor pe faţă şi nişte ochi „deştepţi”, că aşa i-am spus eu mamei. Deşi părinţii mei cheltuiau un salariu pe cărţi, îmi plăcea să merg şi la bibliotecă, pentru că acolo aveam sentimentul că este o lume aparte, o lume în care cărţile parcă prindeau viaţă şi mă chemau să le ating, să le deschid şi să le iau acasă. Mă bucur că ai o părere bună despre noi, ca meserie, pentru că ai întâlnit mai mulţi oameni deosebiţi. Cât despre faptul că te-am adăugat în lista de recomandări, este firesc, îmi place să te citesc şi fac ceea ce fac de obicei la servici recomand lecturile preferate şi cititorilor mei

       
  3. lili3d

    mai 26, 2012 at 10:15 pm

    Cândva, mi-ar fi plăcut să am această meserie. Iubeam cărţile şi îmi plăcea să le recondiţionez (cu mijloacele de atunci). Cred că bibliotecarii sunt nişte oameni iubitori de cunoaştere şi dornici să împartă acest lucru cu ceilalţi.

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 26, 2012 at 10:31 pm

      Eu mi-am îndeplinit dorinţa, pe care am avut-o în copilărie, de a fi bibliotecar. Am recondiţionat şi eu cărţi, pentru că, mai ales pe vremuri, biblioteca nu avea suficiente fonduri pentru legarea sau cumpărarea de cărţi noi. Aşa că dacă vroiam să nu pierdem titlurile pe care le aveam eram nevoiţi să facem ceva în sensul acesta. Soţul meu m-a ajutat şi o iarnă întreagă am legat cărţi, acasă, seara. Mulţumesc pentru răspuns. Mă bucur de părerea bună pe care o ai despre bibliotecari. Asta înseamnă că cei pe care i-ai cunoscut şi-au făcut bine meseria.

       
  4. Stefania

    mai 27, 2012 at 8:59 am

    Eu apreciez foarte mult bibliotecarii si am numai cuvinte de lauda pentru ei. Ca pentru orice meserie trebuie sa ai vocatie. Iar sa fii bibliotecar adevarat, nu este tocmai usor, trebuie sa ai foarte multe cunostinte despre carti si continutul lor, iar pentru aceasta trebuie sa le iubesti ca sa reusesti sa le cunosti cu adevarat si sa fii mereu pregatit pentru indrumare si recomandare.
    O duminica minunata iti doresc, Roxana!

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 11:48 am

      Da, aici ai dreptate. Când faci orice meserie cu pasiune şi dăruire, în mod sigur ai succes. Mulţumesc mult pentru răspuns. O duminică plăcută şi ţie, Stefania!

       
  5. elaroseni

    mai 27, 2012 at 12:25 pm

    Eu, ce să mai zic! Nu sunt bibliotecară însă Biblioteca a devenit „a doua casă”. Este şi bar, şi restaurant, şi discotecă, şi sală de dans, şi…toate „şi”-urile posibile. Duminică plăcută! 🙂

     
  6. convietuire

    mai 27, 2012 at 1:57 pm

    Aș sta ore, zile într-o bibliotecă… căutând printre cărți și printre-rânduri. Mereu noi taine ni se înfățișează printre paginile răsfoite.
    Am fost nevoită să citesc cărți online. Nu se compară. Și…dacă am folosit termenul „nevoită”, ai înțeles tot 🙂

    Cartea adevărată pentru mine e cea în care pot să-mi bag nasul, la propriu, să simt și să miros cuvintul si ce e dincolo de el.

    Duminică frumoasă!

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 2:10 pm

      Ştiu ce spui, referitor la cărţile online. Poate că este mai uşor pentru cei tineri. Poate în viitor biblioteca va avea şi mai multe cărţi electronice, poate asta este mersul firesc. Este o economie a resurselor naturale. Este dificil să stai cu ochii în calculator, totuşi. Pentru mine, ca şi pentru tine, cartea tipărită îmi este dragă, mă atrage şi dă un plus de savoare lecturii.

       
  7. lafeeblanche

    mai 27, 2012 at 3:00 pm

    Demersul vostru este de toata lauda! Felicitari! Si va multumesc pentru nominalizare!

     
  8. lafeeblanche

    mai 27, 2012 at 3:16 pm

    Bibliotecarul e amfitrionul unor suflete curajoase care s-au marturisit pe sine in miile de volume. Frumoasa si nobila profesie! Toata admiratia mea! 🙂

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 3:33 pm

      Mulţumesc pentru cuvintele frumoase. Ca de obicei, nu te dezminţi, scrii într-un fel unic şi deosebit de frumos, „amfitrionul unor suflete curajoase care s-au mărturisit” sună extraordinar pentru mine.

       
      • lafeeblanche

        mai 27, 2012 at 3:36 pm

        Stii ca si eu iubesc cartile.
        Apreciez eforturile voastre de promovare a culturii, de starnirea interesului pentru marea literatura, pentru trairea unei emotii artistice.

         
  9. ideisiidei

    mai 27, 2012 at 4:04 pm

    eu merg frecvent la o anumita biblioteca din bucuresti. nu pot sa imprumut carti acasa insa cateva ore pe zi pot citi acolo. nu sunt bibliotecari in adevaratul sens al cuvantului cei de acolo, mai degraba un fel de sefi de raion. e foarte util un catalog online cu titlurile din biblioteca, sortate dupa categorii insa, cititul unor carti intregi pe calculator nu mi se pare o idee grozava. probabil ca aproape toate cartile in editie print vor ajunge in cativa ani documente electronice iar unele vor putea fi accesate doar in biblioteca (unde va fi nevoie si de un multifunctional pentru scanari si printari – in unele biblioteci exista deja)

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 4:27 pm

      La noi în bibliotecă este, pentru sala de lectură, o imprimantă multifuncţională şi se poate printa, contra cost orice carte, sau părţi ale acesteia. La toate filialele sunt imprimante alb-negru şi scannere, ceea ce oferă, într-adevăr posibilitatea copierii documentelor, tot contra cost. Aparatura primită la filiale este tot sponsorizată de Programul Biblionet. Cât despre cărţile online, există o bibliotecă virtuală, chiar şi la noi la bibliotecă http://www.bibliotecadeva.ro/bdh.htm Problema ar fi drepturile de autor, aşa că nu cred că vor fi foarte curând multe cărţi online. Oricum scriitorii locali şi eventual scierile clasice, posibil că vor fi. Îmi pare rău că bibliotecarii pe care i-ai întâlnit nu ţi-au spus nimic. Se mai întâmplă.

       
      • ideisiidei

        mai 27, 2012 at 4:43 pm

        ultimele aparitii incep sa fie prezente si online (pe diverse site-uri). cunosc tot ce ati spus mai sus – legat de logistica numai ca eu nu le utilizez. in online se gasesc de mult timp fel de fel de manuale pentru facultati (poate ca din lene de a mai merge la biblioteca unele au fost deja postate pe net)

         
      • bibliodevafiliala3

        mai 27, 2012 at 4:51 pm

        Probabil să fie cum spui. Dar asta de obicei se întâmplă cu manualele, mai rar cu beletristica.

         
  10. Andreotti

    mai 27, 2012 at 6:14 pm

    au fost ani in care aproape locuiam in biblioteca…lucrurile s-au schimbat de atunci si tare mi-ar placea sa mai ajung la biblioteca si sa stau acolo scufundata in carti si din care sa nu scot nasul cu orele…mirosul cartilor, rafturile pline…pfffff, ce amintiri!

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 6:34 pm

      Aşa este, ne schimbăm, timpul devine limitat. Dar eu fiind bibliotecară trebuie să te îndemn spre bibliotecă 🙂

       
  11. Mărgeluţa

    mai 27, 2012 at 7:38 pm

    Cand eram in scoala, nu era zi in care sa nu intru in biblioteca si le iubeam pe bibliotecare. Acum nu mai e timp, dar fac tot posibilul sa-mi fac timp pentru citit (desi e din ce in ce mai putin).

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 7:40 pm

      Timpul ăsta, ne ia tot ce e mai bun şi frumos în viaţă 🙂 Mă bucur că ai amintiri plăcute legate de bibliotecă şi bibliotecari

       
  12. Ritiu Maria

    mai 27, 2012 at 9:56 pm

    Munca bibliotecarilor este sisifica, niciodata nu se termina si in ea trebuie . „pus” putin din sufletul tau pentru a putea penetra inertia celui neobisnuit cu cititul. Faci acest lucru minunat, poti sa fii mandra ca, munca ta da roade.
    In prezent, eu nu frecventez biblioteca deoarece am o biblioteca „asortata” cu tot felul de carti, pe care le mai achizitionez si astazi, atunci cand ma atrage o carte. Imi place sa citesc si cred ca, fara sa citesc o carte nici nu -mi imaginez cum ar fi viata mea.
    Internetul are rolul lui si cred, ca viitorul ii confera un loc de frunte pentru tanara generatie, dar biblioteca are si va avea un rol esential in formarea omului pentru ca, fiecare doreste sa-si imbogateasca nivelul de cunostinte si daca nu are suficiente resurse financiare pentru a putea sa-si cumpere cartile necesare, este nevoit sa apeleze la biblioteca.
    Am amintiri frumoase de pe timpul cand , fiind studenta la Iasi, am fost un abonat al Bibliotecii Mihai Eminescu. Bibliotecarele erau niste poersoane dragute, calde, instruite si dornice sa-ti ofere sprijin pentru a putea sa gasesti cartile din care te-ai fi putut informa pentru a face o lucrare de specialitate. Problema era ca la aceea vreme inca nu erau carti de specialitate tiparite ci, doar litografiate pentru ca se schimbase intregul esafodaj, in domeniul juridic si inca nu se inlocuise cu noi cursuri ori carti de specialitate care sa-ti permita sa ai la dispozitie o banca de informare.
    Astazi sursele de informare sunt asa de vaste ca este pacat sa nu le folosesti.
    Felicitari Roxana, ai gasit din nou un subiect atractiv care sa dea de gandit celor care iti acceseaza blogul.

     
    • bibliodevafiliala3

      mai 27, 2012 at 11:33 pm

      Muţumesc pentru răspuns. Mă bucur că deşi nu frecventezi biblioteca, înţelegi cât de mult muncim şi cât suflet depunem. Mă bucur că experienţa avută pe timpul facultăţi la bibliotecă înseamnă o amintire frumoasă. Cât despre lectură, ai apreciat exact. Gratuitatea bibliotecii este cel mai mare atu pe care îl avem. În plus, la cât de multe titluri apar, este greu şi pentru cineva care are o bibliotecă frumoasă acasă să ţină pasul. În plus, sunt cărţi pe care vrei să le ai, dar sunt şi altele la care nu revii şi ar ocupa spaţiul şi aşa insuficient într-o locuinţă. Mulţumesc frumos pentru răspuns

       
  13. Sorin-Lucian Berbecar

    iunie 2, 2012 at 4:03 pm

    Trebuie să încep comentariul mulțumindu-ți în primul rând pentru mențiunea numelui meu în text.
    Apoi vreau să îți mulțumesc ție și prin intermediul tău tuturor bibliotecarilor pe care i-am întâlnit în viață, chiar dacă unii m-au dezamăgit. Și dacă tot veni vorba de bibliotecarii pe care i-am întâlnit, îți promit de pe acum că următorul articol din serialul meu vine cu o părere pozitivă 🙂
    Din punctul meu de vedere invenția bibliotecii a fost cea mai mare minune realizată vreodată de om și nu aș putea să îmi imaginez viața fără biblioteci. Ba chiar mi-ar plăcea să lucrez într-o bibliotecă, mai ales că Biblioteconomia a fost cursul meu favorit din primul an de facultate, iar practica în bibliotecă, vara-trecută, cu toate că a ținut doar 3 zile a fost superbă.
    Pe final vreau să îmi cer scuze că nu ți-am citit articolele mai devreme, dar promit să revin în forță după 22 iunie.

     
    • bibliodevafiliala3

      iunie 2, 2012 at 4:20 pm

      Mulţumesc pentru răspuns. O să citesc cu nerăbdare articolul tău. Baftă la examene!

       
  14. Marcus Electronics

    august 24, 2012 at 5:42 pm

    O initiativa laudabila intr-o era in care toti ne miscam pe repede-inainte. Si eu imi amintesc cu drag de bibliotecara de la scoala, care mereu avea o vorba buna despre orice carte o intrebam. Parca mai tare imi doream sa citesc cartea respectiva, avea un mod de a-si expune parerea, ca abia asteptam sa pun mana pe carte si s-o citesc. Multumesc pentru ca mi-ai readus-o in memorie.

     
  15. bibliodevafiliala3

    august 25, 2012 at 10:04 pm

    Sunt foarte bucuroasă că ţi-am adus aminte de cineva care ţi-a plăcut, a cărei sfaturi te-au îndrumat. Sper să reuşesc să fac şi eu acest lucru pentru cei care vin la noi în bibliotecă, sau aici pe blog, Mulţumesc mult pentru comentariu, pentru cuvintele bune. Bine ai venit aici şi te mai aştept.

     

Aştept răspunsul tău!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

 
%d blogeri au apreciat asta: